Raport prezidențial: ascensiunea curentelor suveraniste are cauze structurale, nu doar manipulare

Grupul de Reflecție Strategică „România în UE”, structură de experți independenți coordonată de consilierul prezidențial Valentin Naumescu, a prezentat la Palatul Cotroceni raportul „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, dezbătut miercuri de președintele Nicușor Dan împreună cu autorii și reprezentanți ai societății civile. Documentul susține că ascensiunea curentelor ultraidentitare și suveraniste nu poate fi explicată doar prin manipulare, ci are cauze structurale: criza reprezentării democratice, inegalitățile sociale, neîncrederea în instituții și un proiect european perceput ca vorbind „limbajul administrației” într-o epocă a emoțiilor. Raportul notează că sprijinul românilor pentru UE rămâne majoritar, dar este pragmatic și condiționat – un pro-europenism „prin calcul, nu prin convingere” – citând și sondaje INSCOP din ianuarie 2026, potrivit cărora 69,1% dintre români vor renegocierea unor condiții mai bune în UE, iar 11,2% ar susține ieșirea din Uniune; totodată, amintește că la alegerile prezidențiale din 2025 candidații suveraniști au obținut peste 40% în primul tur și 46,4% în turul doi, fiind depășiți de o majoritate pro-europeană de 53,6%.

Concluzia centrală a raportului este că identitatea națională și cea europeană nu sunt loialități rivale, ci concentrice, care se pot întări reciproc, iar patriotismul este compatibil cu susținerea proiectului european. Documentul descrie identitatea românească nu ca pe o esență fixă, ci ca pe o sinteză construită istoric prin suprapunerea mai multor moșteniri, și menționează, printre trăsăturile discutate, „înclinația spre improvizație și descurcăreală”, „cultul amânării” și „resemnarea non-conflictuală”. Ca răspuns la radicalism, autorii recomandă bună guvernare, reducerea inegalităților, educație civică și istorică, recuperarea patriotismului de către forțele democratice, protejarea spațiului informațional, combaterea dezinformării și o poziționare mai asertivă a României în UE, subliniind că extremismul trebuie combătut prin idei, nu prin instrumente penale. Printre autorii contribuțiilor se numără Teodor Baconschi, Sergiu Mișcoiu, Silviu Rogobete, Adrian Papahagi, Remus Ștefureac și Sever Voinescu, iar raportul a fost publicat integral pe site-ul Administrației Prezidențiale.