PSD și PNL în dezacord asupra Legii salarizării unitare; PNL propune sesiune extraordinară pentru adoptarea legilor PNRR

Partidul Național Liberal cere convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare, începând din săptămâna viitoare, pentru adoptarea celor șase proiecte de lege necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Decizia a fost luată luni, 20 iulie, în ședința Biroului Politic Național al partidului, unde premierul Ilie Bolojan a prezentat stadiul proiectelor: patru sunt deja depuse în Parlament, iar celelalte două se află în etapa finală de consultare publică. De adoptarea lor depinde obținerea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, estimată la aproximativ 3 miliarde de euro.

Potrivit calendarului anunțat de PNL, proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității urma să fie depus marți, 21 iulie, la Camera Deputaților, iar proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice urma să ajungă miercuri, 22 iulie, la Senat. Biroul Politic Național a mandatat grupurile parlamentare ale PNL din cele două Camere să susțină adoptarea rapidă a tuturor celor șase proiecte, iar partidul a precizat că va susține doar acele amendamente la legea salarizării care sunt compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană.

Tensiunile cu PSD rămân nerezolvate. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a declarat că așteaptă din partea PSD „o abordare corectă" privind legea salarizării unitare, fără amendamente care „distrug bugetul" și fără tergiversări, subliniind că proiectul este public din vinerea precedentă și că discuțiile tehnice trebuie urmate rapid de o înțelegere politică. În replică, Sorin Grindeanu a afirmat că legea salarizării și legea integrității nu fuseseră încă depuse oficial în Parlament și a reiterat poziția PSD, potrivit căreia partidul nu poate vota o lege care taie din veniturile profesorilor, medicilor sau militarilor.

Nemulțumirea față de proiect s-a extins și la nivel local: președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, vicepreședinte al PSD la nivel național, i-a îndemnat public pe parlamentarii din județ să nu voteze legea salarizării și nici alte măsuri care ar afecta personalul medical sau eforturile de a atrage și păstra medici în spitale, exprimându-și solidaritatea cu angajații Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, care au participat la greva de avertisment organizată la nivel național.

Pe fondul acestor dispute, a apărut și o critică punctuală privind transparența proiectului: forma publicată de Ministerul Muncii pe 17 iulie descrie mecanismul de calcul și sporurile pentru militari, polițiști, jandarmi și pompieri (Anexa VI), dar nu conține tabelele cu coeficienții necesari stabilirii efective a salariilor, iar proiectul declară soldele și salariile lunare drept confidențiale, precizând expres că acestea nu se publică.

Criticile asupra legii salarizării s-au intensificat și din alte surse. Florin Cîțu a afirmat că implementarea legii salarizării unitare va genera cheltuieli suplimentare de miliarde de lei, care vor fi acoperite pe termen scurt prin taxe mai mari și pe termen mediu printr-o inflație mai mare. Cîțu a susținut că bugetul fusese construit pe o prognoză de creștere economică de peste 2%, fără costurile suplimentare generate de legea salarizării, iar în prezent situația economică este mai dificilă, perspectivele de creștere sunt mai slabe, iar cheltuielile bugetare ar urma să crească cu cel puțin 8 miliarde de lei.

Viorica Dăncilă a declarat că PNRR a fost „un program de demolare, nu de redresare" și a criticat faptul că România și-a distrus sistemul energetic național pentru a obține finanțare. Dăncilă a susținut că niciun alt stat european nu a introdus în PNRR legea salarizării și legea pensiilor, și a afirmat că România pierde 700 de milioane de euro dacă legea salarizării nu se încadrează în termenul stabilit. Ea a mai spus că România a pierdut 666 de milioane prin deciziile luate la achiziția dozelor de vaccin.

Analistul Valentin Stan a criticat noua lege a salarizării, susținând că aceasta va plafona salariile celor care muncesc mai mult și sunt mai buni, și a acuzat-o pe Ilie Bolojan că promovează o reformă care va accentua nemulțumirile din sistemul public. Stan a afirmat că legea salarizării a încercat să reducă diferențele salariale, dar a dus în practică la scăderea salariilor tuturor angajaților.

Ilie Bolojan a declarat că noua lege a salarizării urmărește reducerea diferențelor salariale din sectorul public și îndeplinirea jaloanelor din PNRR, și a avertizat că România ar putea pierde 770 de milioane de euro din fondurile europene dacă legea nu este adoptată. Premierul a susținut că legea nu reduce salariile actuale, ci corectează treptat diferențele dintre angajații din sistemul bugetar.

Dumitru Costin, liderul Băncii Naționale a României, a avertizat că noua lege a salarizării riscă să producă noi litigii în instanță. Costin a spus că impactul bugetar oficial estimat pentru aplicarea legii este de 12,1 miliarde de lei anual, începând cu 1 ianuarie, dar a pus sub semnul întrebării fundamentarea acestei evaluări. Liderul BNR a afirmat că Banca Mondială a avut acces la circa o treime din datele necesare pentru evaluarea proiectului de lege, iar restul proiectului a fost făcut „pe bâjbâite". Costin a susținut că proiectul a trecut prin mai multe variante pentru reducerea impactului financiar — prima formă, din timpul Simonei Oprescu, avea un impact bugetar de peste 35 de miliarde de lei, iar raportul dintre salariul cel mai mic din sectorul public și salariul președintelui a fost modificat succesiv de la 1 la 15 la 1 la 12, apoi la 1 la 10 și în final la 1 la 8. Ministrul Florin Manole a predat lui Dragoș Pîslaru varianta a doua a proiectului de lege, iar Pîslaru a prezentat public varianta a treia. Costin a declarat că forma actuală nu mai poate fi schimbată substanțial fără a afecta plafonul bugetar convenit cu Comisia Europeană. El a avertizat că adoptarea proiectului în forma actuală poate amplifica conflictele de muncă și litigiile din sectorul public. Costin a spus că proiectul nu va rezolva mai multe tipuri de probleme, ci va antrena noi acțiuni în instanță pentru drepturi reparatorii, subliniind că în familia ocupațională Justiție există în prezent peste 20.000 de procese pe rolul instanțelor și că continuă să fie înregistrate acțiuni noi. El a adăugat că reprezentanții din sănătate și educație au semnalat probleme majore în actuala formă a proiectului de lege.

Angajații din sănătate au intrat luni într-o grevă de avertisment de două ore organizată de Federația Sanitas.