PSD și Piedone cer contestarea ordinului prefectului privind sancționarea lui Dominic Fritz; DNA sesizată

Prefectul județului Timiș, Paul Finta, a semnat marți ordinul de sancționare disciplinară a primarului Timișoarei, Dominic Fritz, prin care indemnizația acestuia este diminuată cu 10% pentru o perioadă de șase luni. Măsura vine după decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care în iunie a respins recursul lui Fritz împotriva sentinței Curții de Apel Timișoara și a validat raportul Agenției Naționale de Integritate privind conflictul de interese constatat în 2020. Potrivit instanței, Fritz a participat la emiterea unui act administrativ prin care a obținut beneficii pentru propriul creditor, un consilier local USR care îl împrumutase cu 25.000 de lei în campania electorală, iar firma acestuia realizase documentația tehnică a unui PUZ.

Prefectul a precizat că Fritz rămâne în funcție, întrucât pierderea mandatului ar fi intervenit doar în cazul unei incompatibilități, nu al unui conflict de interese. Finta a spus că a solicitat un punct de vedere ANI, fără să primească răspuns, și a invocat comunicatul publicat de Agenție, potrivit căruia instituția are 122 de cazuri de conflict de interese în lucru și în niciunul nu s-a dispus încetarea mandatului de primar. Sancțiunea a fost aplicată înainte de publicarea motivării ÎCCJ, după ce ANI ceruse prefectului să pună în aplicare legea.

Partidul Social Democrat a cerut marți ANI și Ministerului Afacerilor Interne să conteste de urgență ordinul prefectului la instanța de contencios administrativ, susținând că actul este ilegal și reprezintă un „abuz de serviciu scandalos". Social-democrații afirmă, invocând Decizia 74/2020 a ÎCCJ, că mandatul unui ales local încetează de drept în cazul unui conflict de interese confirmat definitiv și că prefectul avea doar obligația de a constata încetarea mandatului. PSD a solicitat totodată Parchetului să deschidă urmărire penală împotriva reprezentanților USR pentru presupus abuz în serviciu și trafic de influență, acuzându-i că au încercat să introducă în noua Lege a integrității amendamente care ar fi anulat sancțiunile aplicabile în cazul lui Fritz.

Cristian Popescu Piedone a depus o plângere penală la DNA împotriva prefectului Paul Finta, susținând că acesta ar fi trebuit să dispună încetarea mandatului lui Dominic Fritz, nu doar reducerea indemnizației. Piedone îl vizează pe Finta pentru presupusa infracțiune de abuz în serviciu și cere procurorilor DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin privind încetarea mandatului primarului Timișoarei. Sesizarea solicită verificarea legalității sancțiunii aplicate prin raportare la Codul administrativ, Legea nr. 176/2010 și celelalte acte normative aplicabile, precum și analizarea hotărârii definitive a ÎCCJ, a raportului ANI și a ordinului emis de prefect. Piedone cere și verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați.

Dominic Fritz a anunțat pe Facebook că acceptă sancțiunea, dar o consideră nedreaptă, afirmând că „dreptul și dreptatea nu sunt întotdeauna același lucru". Primarul susține că fapta imputată este supunerea la vot în Consiliul Local a unui PUZ elaborat integral înainte ca el să ajungă primar, că legea prevede diminuarea indemnizației, nu încetarea mandatului, și că PSD a indus în eroare opinia publică pe acest punct. El a acuzat PSD că controlează ANI și o parte din justiție și că duce o campanie împotriva votului timișorenilor, dând ca exemplu situația din 2023, când prefectul PSD de Timiș l-a sancționat pe primarul PSD din Recaș, aflat în conflict de interese, doar cu diminuarea indemnizației. Fritz a precizat că nu va renunța la funcție și că va continua lupta politică.

Pe fond legislativ, proiectul Legii integrității, adoptat luni de Camera Deputaților cu 184 de voturi pentru, 2 împotrivă, 16 abțineri și 68 de voturi neexprimate, intră pe rolul Senatului. Forma trimisă senatorilor conține un amendament PSD, contestat de USR și PNL, potrivit căruia demnitarii deja aleși își pot pierde mandatele dacă legea intră în vigoare și sunt declarați incompatibili, plus o interdicție de până la 3 ani de a ocupa funcții publice. Reprezentanții PSD susțin că, dacă legea ar fi atacată la Curtea Constituțională și declarată neconstituțională din cauza amendamentului, România ar risca să piardă aproape 800 de milioane de euro din PNRR.