PSD respinge legea salarizării propusă de Ilie Bolojan; noi detalii despre blocarea posturilor medicale

Adrian Câciu, deputat PSD și fost ministru al Finanțelor, a anunțat că formațiunea sa nu va vota noua lege a salarizării din sectorul bugetar propusă de premierul Ilie Bolojan. Câciu a criticat proiectul, susținând că nu răspunde problemelor reale ale populației și riscă să le amplifice, în contextul în care nivelul de trai s-a deteriorat din cauza creșterii prețurilor și a costurilor de finanțare. El a avertizat că reforma pune presiune pe serviciile publice esențiale, în special pe sănătate și educație, și va afecta calitatea acestora dacă veniturile medicilor și profesorilor sunt tratate doar ca o cheltuială.

Alexandru Rogobete a criticat și el măsurile de reducere a deficitului, afirmând că acestea slăbesc sistemul medical. Rogobete a contestat estimarea de 26.000 de posturi necesare în Sănătate vehiculată de Bolojan, considerând-o complet falsă, și a subliniat că spitalele noi au nevoie de personal suficient pentru a funcționa. El a menționat că România a investit peste 12 miliarde de lei în infrastructura spitalicească în ultimii patru ani, dar că în prezent copiii mor pe listele de așteptare din lipsa personalului. Rogobete a afirmat că el și Alexandru Rafila au făcut demersuri pentru personalul medical. Fostul ministru a transmis pe rețelele sociale că politica și-a pierdut sensul fără empatie, adresând mesajul celor care susțin tăierea finanțării pentru Sănătate ca reformă. El a subliniat că fiecare om din fața noastră este o versiune a noastră, cu alte griji, frici și responsabilități, și că dacă medicii, asistentele, infirmierele și pacienții ar fi priviți astfel, s-ar lua alte decizii. Rogobete a afirmat că în ziua în care un medic este privit doar ca un cost și un spital doar ca o linie din buget, înseamnă că s-a uitat de ce a intrat în politică. El consideră că sistemul de sănătate înseamnă oamenii în care milioane de români își pun speranța în cele mai dificile momente și care vindecă, salvează și nu renunță atunci când alții nu mai pot. Fostul ministru a conchis că se poate vorbi despre reforme, eficiență și echilibre bugetare, dar dacă se pierde umanitatea, se pierde sensul reformei, și că dacă cei care salvează vieți sunt transformați în simple cheltuieli, nu se mai construiește un stat mai puternic, ci unul mai slab.

Senatorul Cătălin Silegeanu din Alianța pentru Unirea Românilor a prezentat o analiză detaliată a proiectului, susținând că acesta aduce venituri semnificativ mai mari pentru demnitari: 7.840 de lei în plus pentru președinte, 6.830 pentru premier, 4.810 pentru un ministru și 5.880 pentru un parlamentar. Silegeanu a afirmat că pentru 1.759.027 de salariați atinși de creșterea salariului minim, dintre care 831.382 plătiți la acest nivel, majorarea brută de 275 de lei lasă doar 125 de lei net după impozite, iar reducerea facilității fiscale de la 300 la 200 de lei neimpozabili taie 42 de lei pe lună din venituri. El a menționat că profesorilor li se elimină treptat gradația de merit de 25% și li se înlocuiește cu un premiu facultativ de 10-20% pentru perioade de 3, 6 sau 12 luni.

Silegeanu a mai susținut că aleșii locali implicați în proiecte europene își vor putea majora indemnizația cu până la 40%, și că metodologia de evaluare a proiectului ar urma să fie scrisă abia în 180 de zile de la intrarea în vigoare. El a afirmat că România a pierdut 770 de milioane de euro după ce jalonul PNRR trebuia închis la 30 iunie 2023.

O ordonanță impusă de Ilie Bolojan în 2025 a blocat angajările din sectorul bugetar, inclusiv din domeniul medical, ceea ce a agravat situația personalului în spitale.

Curtea de Apel din București a dispus suspendarea procedurii aferente proiectului legii salarizării până la soluționarea definitivă a cauzei. Proiectul noii legi a salarizării nu a fost prezentat oficial în forma finală, iar autoritățile nu au făcut publice toate prevederile reformei.