Programul Guvernului Niculescu: autoritate pentru industria de apărare, subordonată premierului, și 60% producție locală la SAFE

Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu propune înființarea Autorității Naționale pentru Industria de Apărare (ANIA), în subordinea prim-ministrului. Documentul fixează și o țintă: cel puțin 60% din valoarea contractelor finanțate prin instrumentul european SAFE ar trebui să ajungă în România, sub formă de producție, mentenanță, dezvoltarea furnizorilor sau transfer tehnologic. Respectarea țintei ar urma să fie verificată la fiecare contract. Luca Niculescu a depus joi seara, 15 octombrie, programul pentru 2026-2028 și lista miniștrilor la Parlament. Ministerul Apărării Naționale ar urma să fie condus de Radu Oprea (PSD).

ANIA ar fi construită pe structurile existente, cu personal și buget preluate prin transfer. Autoritatea ar coordona operatorii de stat și privați din industria de apărare, ar elabora politica industrială și ar autoriza, licenția și controla produsele militare și cele cu dublă utilizare. Tot ea s-ar ocupa de cooperarea industrială, de transferul tehnologic și de accesul la finanțări europene. În primele 100 de zile, guvernul ar publica portofoliul proiectelor SAFE și ar înființa o unitate de audit al cooperării industriale. ROMARM ar deveni un integrator național unic: filialele ar fi absorbite, iar compania ar fi organizată în cinci sucursale pe domenii. Companiile IAR, IOR, Avioane Craiova și Romaero ar trece printr-o restructurare în etape.

Cheltuielile pentru apărare ar urma să crească treptat, după un calendar public, până la 5% din PIB în 2035, în acord cu angajamentele față de NATO. Din această sumă, 3,5% ar merge la cheltuielile de bază, iar 1,5% la investiții și cheltuieli conexe. Printre priorități se numără apărarea antiaeriană și antirachetă, capabilitățile navale, stocurile de muniție și combaterea dronelor, mai ales în zona Dunării, pe litoralul Mării Negre și în jurul infrastructurii critice. Programul cere ca dronele și sistemele antidronă să fie produse în România. Bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Fetești ar fi modernizate, iar centrul european de instruire F-16 de la Fetești ar fi dezvoltat.

Documentul introduce conceptul de „stare de vigilență”, prin care resursele, armata, industria și teritoriul ar fi pregătite pentru situații de criză. Programul „Armata României 2040” ar urma să fie actualizat. Achizițiile Armatei ar fi simplificate, iar contractele de înzestrare de peste 100 de milioane de euro ar primi asistență juridică specializată. Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne prioritar. România ar promova în Uniunea Europeană inițiativa Eastern Flank Watch și ar susține înființarea unui centru regional pentru securitate maritimă.

Programul are capitole și pentru alte domenii. Pentru retenția apei și reducerea pierderilor de apă sunt prevăzute investiții de până la 1,5 miliarde de euro. Alte 800 de milioane de euro ar merge la canalizare și epurare, inclusiv pentru a aduce localitățile vizate de acțiunea Comisiei Europene împotriva României în conformitate cu normele. Guvernul vrea să folosească inteligența artificială în investigațiile privind criminalitatea organizată și să implementeze unitar AI Act în administrație.