Președinția irlandeză propune tăierea cu 8% a bugetului UE, iar Parlamentul European respinge ferm planul

Președinția irlandeză a Consiliului UE a prezentat sâmbătă, 10 octombrie, documentul revizuit de negociere pentru bugetul multianual 2028-2034. Documentul prevede o reducere de 8% față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Bugetul ar ajunge astfel la circa 1.600-1.620 de miliarde de euro, cu aproximativ 30% peste cel actual, dar cu 141-159 de miliarde sub planul Comisiei, în funcție de calcul. Fondurile pentru dezvoltare regională, agricultură și pescuit ar scădea cu 3%, iar cele pentru competitivitate, prosperitate și securitate, cu 13%. Calculul de la Curs de Guvernare arată că, la nivelul propus, alocarea României ar coborî spre 55 de miliarde de euro.

Planul estimează venituri suplimentare de 55 de miliarde de euro din surse precum taxele vamale și vânzarea de certificate verzi către companii. În schimb, lasă deoparte resursele proprii propuse de Parlamentul European: taxe pe serviciile digitale, pe jocurile de noroc online și pe criptoactive, inclusiv suprataxarea giganților tehnologici, dintre care mulți au sediul în Irlanda. Documentul va sta la baza discuțiilor liderilor de la Consiliul European de la Bruxelles, din 15-16 octombrie.

Parlamentul European respinge din start poziția de negociere. Siegfried Mureșan (PPE), negociatorul-șef al Parlamentului, și Carla Tavares (S&D) sunt coraportorii principali pentru buget. Alături de Danuše Nerudová și Sandra Gómez López, coraportoarele pentru resurse proprii, ei au semnat o declarație potrivit căreia propunerea „nu poate fi punctul de plecare pentru un acord”. Mureșan spune că tăierile lovesc mai ales apărarea, competitivitatea și acțiunea externă. Mai spune că planul ignoră creșterea de 10% votată de Parlament în aprilie, fără de care fondurile pentru agricultură și coeziune nu pot ajunge la un nivel adecvat. A calificat drept de neînțeles excluderea resurselor proprii propuse de Parlament și a cerut un buget cu „mai mult curaj și mai multă viziune, nu abordarea contabilă a unui administrator de bloc”. Tavares a precizat că Parlamentul nu cere „mai mulți bani”, ci resurse pe măsura responsabilităților UE.

Parlamentul cere Consiliului European o abordare mai constructivă și statelor membre o poziție comună rapidă, pentru un acord până la sfârșitul anului. Bugetul trebuie aprobat în unanimitate de cele 27 de guverne și nu poate intra în vigoare fără votul Parlamentului European.

Statele membre sunt împărțite. Țările frugale, în frunte cu Germania și Olanda, vor reduceri de câteva sute de miliarde. Cele 17 țări din grupul „Prietenii Coeziunii”, printre care România, Italia și Polonia, se opun tăierilor la agricultură și coeziune. Comisia propusese în iulie 2025 un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro.