Președintele Kazahstanului i-a cerut lui Putin, la Omsk, înghețarea războiului din Ucraina

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut sâmbătă public lui Vladimir Putin înghețarea războiului din Ucraina și revenirea la negocierile de pace pe baza unei versiuni revizuite a discuțiilor de la Istanbul, denumită de el „formula Istanbul 2.0”. Solicitarea a fost formulată în orașul rus Omsk, în cadrul întâlnirii bilaterale și al Forumului de Cooperare Interregională Rusia-Kazahstan, în prezența presei.

Tokaev a afirmat că a sosit momentul ca luptele să fie oprite, că este „o rușine” că mor tinerii și că oprirea ostilităților ar trebui să se producă în mod natural, sub garanțiile de securitate ale marilor puteri, inclusiv ale Rusiei, pentru a se ajunge la „pacea mult așteptată”. El a descris conflictul ca având un caracter interstatal, nu de război civil, și a spus că natura și originile lui rămân greu de înțeles, inclusiv pentru el. Liderul kazah a prezentat propunerea drept opinie personală, menționând că a primit solicitări de a acționa ca mediator, și a subliniat că Kazahstanul a tratat mereu cu respect poporul, cultura și limba ucraineană. În paralel, Tokaev a folosit și formulări apropiate de retorica Kremlinului — vorbind despre ruși și ucraineni ca despre „popoare frățești” și exprimând regret pentru victimele „de ambele părți” — și a reafirmat cooperarea strategică și relația aliată cu Moscova. Putin i-a răspuns că îl va informa în privat despre „detaliile” războiului.

Reacția Kremlinului a fost însă de respingere: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că o înghețare a conflictului este imposibilă și că, pentru Rusia, condiția esențială rămâne atingerea obiectivelor sale. Tokaev nu a clarificat la ce versiune a „formulei Istanbul” se referă. Negocierile de la Istanbul din martie-aprilie 2022 s-au desfășurat la scurt timp după invazia rusă din februarie 2022; potrivit versiunii Moscovei, un acord de pace fusese aproape convenit, dar ar fi fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic de atunci, Boris Johnson, în timp ce versiunea Kievului arată că acordul ar fi presupus neutralitate geopolitică, neaderarea la NATO, limitarea capacităților militare și un statut special pentru provinciile din est — clauze respinse categoric de Volodîmîr Zelenski. Rundele reluate în 2025 nu au produs progrese semnificative, iar negocierile conduse de SUA au ajuns într-un impas.

Contextul întâlnirii este marcat și de atacurile ucrainene cu drone în adâncimea teritoriului rus: cu câteva ore înainte de discuțiile de la Omsk, drone ucrainene au lovit o rafinărie din Siberia, una dintre cele mai profunde lovituri lansate de Kiev. Kazahstanul, ale cărui exporturi de petrol trec în proporție de circa 80% prin conducta Caspian Pipeline Consortium către terminalul din portul rus Novorossiisk, a anunțat că este nevoit să suspende livrările prin acel terminal după atacurile cu drone.

Astana menține o relație strânsă de cooperare strategică cu Rusia, dar nu a aprobat invazia din Ucraina, iar Tokaev i-a transmis lui Putin, după declanșarea războiului, că Kazahstanul nu va recunoaște niciodată anexarea regiunilor Donețk și Luhansk. În septembrie 2025, la New York, Tokaev s-a întâlnit cu Volodîmîr Zelenski și a reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.