Franța, după violențele cu 2.400 de arestări: Macron promite că vandalii „vor plăti”, iar Lecornu convoacă partidele și sindicatele

Aproape 2.400 de persoane au fost arestate în Franța după protestele de sâmbătă, 17 octombrie, împotriva costului ridicat al vieții. Manifestațiile, la care au participat circa 550.000 de oameni, au degenerat în incendieri, jafuri și ciocniri cu forțele de ordine. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a anunțat luni 2.331 de rețineri. Ministerul de Interne raportează aproape 1.000 de polițiști și jandarmi răniți, dintre care șapte grav. Doar la Paris, poliția a raportat un număr record de 855 de arestări. Procurorul Republicii din Paris, Laure Beccuau, a vorbit la TF1 despre 557 de rețineri în capitală, dintre care 433 au vizat persoane majore. Duminică au avut loc noi ciocniri la Paris, în Place de la République, și la Marsilia.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut luni că forțele de ordine au pierdut controlul sâmbătă în unele mari orașe. Nuñez și-a prezentat demisia duminică, dar președintele Emmanuel Macron a refuzat-o. Palatul Élysée a motivat refuzul prin nevoia unui lanț de comandă stabil în poliție. Macron i-a cerut ministrului să explice deficiențele de planificare și de informații care au dus la violențe și să vină cu noi metode operaționale.

Într-un discurs televizat duminică seară, Macron a spus că „nimic nu justifică” violența și că „cei care au distrus trebuie să plătească”. Președintele a făcut distincție între manifestanții pașnici și cei care au jefuit, pe care i-a pus pe seama unor „grupări radicale de extremă stângă” la care s-ar fi alăturat infractori. Procurorul Laure Beccuau a precizat că nu poate confirma dacă persoanele reținute aparțin unor astfel de grupări. Potrivit lui Macron, prefecții vor putea restricționa anumite adunări, împreună cu primarii, iar guvernul va acorda sprijin financiar comercianților afectați.

Premierul Sébastien Lecornu conduce de luni o celulă de criză pentru grăbirea ajutoarelor. Tot luni, Lecornu organizează o reuniune cu liderii partidelor parlamentare, cu sindicatele și cu autoritățile locale. Premierul a atribuit tulburările „extremei stângi” și infractorilor și a respins acuzațiile lui Jean-Luc Mélenchon, care vorbise despre eșecuri organizatorice ale guvernului. Guvernul a respins și ideea de a mobiliza armata. Purtătoarea de cuvânt Maud Bregeon a spus că „misiunile armatei nu sunt misiuni de menținere a ordinii publice”.

Organizațiile comercianților spun că peste 1.500 de magazine și firme au fost devastate, cu pagube de zeci de milioane de euro. La Limoges, primăria a fost incendiată. Primarul Guillaume Guérin a numit situația „un eşec colosal al statului” și a spus că poliția municipală rămăsese fără muniție. La Marsilia, grupuri mascate au intrat în primărie și într-o secție de poliție, iar primarul Benoît Payan a pus sub semnul întrebării tacticile poliției. Un băiat de 17 ani și-a pierdut mâna dreaptă la Saint-Étienne, după explozia unei grenade de dispersare. La Mulhouse, o fată de 17 ani și-a pierdut un ochi, iar autoritățile au deschis o anchetă. Proteste au avut loc și în Spania, Italia și Portugalia. La Milano, 160 de tineri, majoritatea minori, au fost reținuți după un protest neautorizat.