Pîslaru: România își va depăși ținta pe fondurile de coeziune, iar banii din cererea 5 PNRR ar putea veni în noiembrie

Peste 1,4 miliarde de euro din granturile cererii de plată nr. 5 din PNRR, care totalizează 1,651 miliarde de euro, au primit deja evaluare favorabilă de la Comisia Europeană, a anunțat vineri, la Palatul Victoria, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene. Guvernul se așteaptă ca, în circa două săptămâni, Comisia să dea o estimare, iar banii să fie încasați în noiembrie. Pentru restul sumei, autoritățile trimit în continuare documente justificative.

La cererea nr. 6, din granturi de 2,582 miliarde de euro, circa 900 de milioane ar fi în pericol, fiindcă jaloanele privind salarizarea publică și decarbonizarea au fost îndeplinite doar parțial. Comisia ar urma să încheie evaluarea în jurul datei de 6 noiembrie și să decidă în jurul datei de 20 noiembrie, pentru o plată în decembrie. Pîslaru avertizează că documentele trimise cu întârziere ar putea amâna plata la începutul lui 2027 și cere instituțiilor o mobilizare exemplară. Din cele două cereri, România ar mai putea încasa circa 4,233 miliarde de euro, iar absorbția granturilor PNRR ar urca de la 66% la peste 90%.

Pe fondurile de coeziune, ținta pentru acest an este de 5,28 miliarde de euro, iar România a încasat deja 4,09 miliarde. Pentru cererile de rambursare din noiembrie și decembrie mai rămân circa 1,2 miliarde, iar ministrul susține că ținta va fi depășită. Absorbția totală ar fi ajuns la 11,31 miliarde de euro, adică 36,51% din alocarea de 31 de miliarde, față de 10,58% în iunie 2025. Potrivit lui Pîslaru, în mandatul Guvernului Bolojan România a încasat 8,03 miliarde de euro pe coeziune și s-ar situa peste media europeană de circa 29%, pe locul 2 în sume absolute, după Polonia. Din PNRR au intrat recent circa 2,5 miliarde de euro, din cererile nr. 3 și nr. 4. Ministrul estimează pentru 2026 intrări de peste 14 miliarde de euro din coeziune și PNRR.

Pentru bugetul european 2028–2034, România mizează pe peste 60 de miliarde de euro. O notă discutată vineri în ședința de Guvern propune trei direcții de dezvoltare și combinarea banilor europeni cu bani publici naționali și capital privat, după principiul „1 euro european – 1 euro public național – 1 euro privat”. Pîslaru vrea ca investițiile să fie planificate împreună, fără programe separate de tip Saligny sau CNI. El a activat grupul de lucru privind viitorul politicii de coeziune, iar observațiile la două studii realizate cu Banca Mondială se pot trimite până pe 23 octombrie.

Proiectele scoase din PNRR ar fi fost preluate parțial prin bugetul național și alte programe europene. Ministrul estimează la 843 de milioane de lei suma rămasă de plată pentru proiectele nefinalizate.