Pîslaru anunță depunerea cererii de plată 5 din PNRR, de 2,84 miliarde de euro; Autoritatea de Audit transmite rezumat pozitiv

România depune vineri la Bruxelles cererea de plată numărul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare totală de 2,84 miliarde de euro, a anunțat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, după ședința de guvern. Din sumă, 1,65 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi) și 433 de milioane de euro împrumuturi. Pachetul cuprinde 75 de ținte și jaloane: 54 de investiții și 21 de reforme.

Pîslaru a declarat că toate proiectele din componenta de grant au fost duse la bun sfârșit și că toate proiectele cu finanțare europeană vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august. Ministrul a precizat că mai multe investiții vor fi finalizate până la 31 august: cele cinci spitale finanțate din granturi, segmente ale autostrăzii A7 — două au deja procese-verbale de recepție, iar al treilea este așteptat înainte de termen — și proiectele feroviare de tip „quick wins", bifate conform PNRR-ului renegociat. Pentru tronsoanele feroviare la care condițiile de plată au fost renegociate de la kilometri construiți la execuție financiară, România se află în grafic.

După aprobarea cererii, gradul de absorbție pe componenta de granturi ar urca de la 66% la 78%, adică aproximativ 10,6 miliarde de euro din alocarea totală de 13,57 miliarde rămasă după revizuirea planului. Pîslaru a spus că este penultima cerere și că se pregătește deja cererea numărul 6, care ar fi depusă în toamnă și ar aduce restul de 2,58 miliarde de euro pe grant (plus 1,76 miliarde pe împrumut, potrivit unora dintre datele prezentate). Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene estimează că noua cerere va fi una „curată", la fel ca a patra, iar ministrul a spus că nu crede că va fi respinsă în totalitate. Potrivit lui Pîslaru, dacă reformele rămase sunt adoptate, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR, un scenariu pe care l-a descris drept „neverosimil" în trecut și care ar putea transforma țara într-un caz de manual de redresare a unui proiect; el a susținut și că absorbția era de 47,19% la preluarea mandatului, crescând cu aproximativ 31 de puncte în ultimul an și două luni.

Rămân în discuție reforme legislative: legea hidrogenului, aflată în Parlament, legea salarizării personalului bugetar, în redactare finală, și legea decarbonizării, în cazul căreia Pîslaru a cerut respingerea unui amendament pentru ca România să nu piardă fonduri.

Pe componenta salarizării, Ministerul Muncii ar urma să transmită în acest weekend Președinției amendamentele la lege, iar liderii politici s-ar reuni pentru a stabili o sesiune extraordinară a Parlamentului în 25-26 august. În forma actuală, bugetul pentru salarii ar putea ajunge la 12 miliarde de lei, iar ministrul a dat asigurări că nu vor fi creșteri de taxe pentru a acoperi diferența.

O notă internă a Ministerului Fondurilor Europene, întocmită pe 13 august, semnalase însă restanțe care blocau depunerea: din 69 de „cover note-uri" consultate preliminar cu Comisia Europeană, pentru 59 fuseseră transmise observații și completări, la 11 observațiile erau încă în curs de integrare, iar pentru două jaloane documentele finale nu fuseseră trimise de coordonatori. Documentul enumeră probleme la Mediu (metodologia zonelor prioritare pentru biodiversitate, contestarea la Curtea Constituțională a legii aferente Jalonului 31, nevoia a cel puțin 85 de procese-verbale suplimentare pentru centrele de colectare, până la pragul de 285), la Energie și MDLPA (ordinul comun privind autorizarea infrastructurii de hidrogen și traducerea a cinci standarde), la Economie (consolidarea bazei de date a actelor normative și tabelul centralizator cerut expres de Comisie) și la Agricultură (recepția a patru autovehicule cu zero emisii de către Agenția Domeniilor Statului până la 31 august, blocată după suspendarea unei hotărâri de guvern).