Pîslaru: 1,4 miliarde de euro din cererea de plată 5 din PNRR sunt „pe verde”, banii ar putea veni în noiembrie

Peste 1,4 miliarde de euro din granturile de 1,651 miliarde ale cererii de plată 5 din PNRR au primit deja undă verde de la Comisia Europeană, potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Ministrul a făcut anunțul vineri, la Palatul Victoria. Pentru diferență, autoritățile române continuă să trimită Comisiei informații și documente justificative. Guvernul așteaptă o estimare a Comisiei în aproximativ două săptămâni și speră să încaseze banii din cererea 5 în noiembrie.

Pe cererea de plată 6, granturile se ridică la 2,582 miliarde de euro, iar circa 900 de milioane sunt la risc. Cauza ar fi că jaloanele privind salarizarea în sectorul public și decarbonizarea au fost îndeplinite doar parțial. Pe componenta de împrumut, România a negociat să primească o parte din bani pentru segmentele de autostradă. Comisia Europeană ar urma să încheie evaluarea cererii 6 în jurul datei de 6 noiembrie și să decidă pe 20 noiembrie, pentru o plată în decembrie. Pîslaru spune că riscul principal nu e pierderea banilor, ci întârzierea documentelor pe care trebuie să le trimită ministerele și agențiile. Dacă acestea ar întârzia, plata s-ar putea amâna la începutul anului viitor. Ministrul a cerut o „mobilizare exemplară” a instituțiilor. Sub coordonarea premierului Ilie Bolojan și cu sprijinul Ministerului Finanțelor au avut loc mai multe serii de întâlniri, ca observațiile Comisiei să primească răspuns rapid.

Potrivit lui Pîslaru, România mai are de încasat 4,233 miliarde de euro din granturile celor două cereri. Cu acești bani, absorbția granturilor PNRR ar urca de la 66% la peste 90%. Tragerile depășesc deja 87%. Pîslaru estimează că în 2026 vor intra în țară peste 14 miliarde de euro din fondurile de coeziune și din PNRR.

Pe fondurile de coeziune, ministrul spune că România a încasat anul acesta 4,09 miliarde de euro, față de o țintă de 5,28 miliarde. Pentru cele două cereri de rambursare din noiembrie și decembrie ar mai fi de acoperit 1,2 miliarde, iar Pîslaru afirmă că țara își va depăși ținta. În mandatul Guvernului Bolojan s-ar fi încasat 8,03 miliarde de euro din coeziune, de circa 3,45 ori mai mult decât înainte. Absorbția totală pe coeziune ar fi ajuns la 11,31 miliarde din alocarea de 31 de miliarde. Rata de absorbție e redată diferit, 36,51% într-o relatare și 31,56% în alta. În iunie 2025, rata era de 10,58%. Pîslaru spune că România ar fi pe locul 2 în UE la sume absolute, după Polonia, și în top 10 ca procent.

Tot vineri, Guvernul a discutat o notă despre fondurile europene din perioada 2028–2034. Nota propune trei direcții: o „Românie productivă”, o „Românie competitivă și convergentă” și o „Românie rezilientă și strategică”. Ea propune și combinarea banilor europeni cu bani publici naționali și capital privat, după principiul „1 euro european – 1 euro public național – 1 euro privat”. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să elaboreze și să negocieze cu Comisia Planul de Parteneriat Național și Regional, iar planurile statelor ar trebui depuse până la 31 ianuarie 2028.