Petrolierul Gas Lisbon, lovit lângă coasta României, cel mai probabil de o dronă rusă

Petrolierul Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost cuprins de flăcări în noaptea de 20 spre 21 iulie, la aproximativ 20 de mile marine sud-est de Sfântu Gheorghe, în afara apelor teritoriale românești, în Zona Economică Exclusivă a României. Nava, care transporta peste 3.790 de tone de propan, naviga din portul Alexandria, Egipt, către Reni, Ucraina, cu 17 persoane la bord.

Toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați de două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, printre care nava SAR Apollo, iar cei trei răniți au fost transportați ulterior la Tulcea pentru îngrijiri medicale. Potrivit unor precizări suplimentare, doi dintre răniți au suferit arsuri pe 10-15% din suprafața corpului, iar al treilea avea plăgi multiple și hemoragie. Un remorcher a fost trimis la fața locului pentru a împiedica nava avariată să intre în derivă, iar incendiul continua să ardă la nivelul suprastructurii navei, care rămăsese ancorată. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că are pregătite pentru intervenție un elicopter IAR-330 Puma Naval și două nave militare, forțe care pot fi suplimentate la nevoie, iar Direcția Hidrografică Maritimă a emis o avertizare de navigație pentru evitarea zonei.

Autoritatea Navală Română a asigurat în mod repetat că nu există niciun risc pentru turiști, populație sau activitățile de pe litoralul românesc, având în vedere distanța navei față de țărm (estimată între 14 și 20 de mile marine, în funcție de sursă) și starea actuală a navei și a încărcăturii. Instituția, împreună cu alte ministere semnatare ale planului național de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluare marină, monitorizează permanent situația pentru a preveni un eventual risc de poluare.

Cauza exactă a incidentului rămâne neclară oficial, dar mai multe surse neoficiale vorbesc despre implicarea unei drone: potrivit unor informații neconfirmate oficial, nava ar fi fost lovită de o dronă în pupa, posibil în contextul unui val de bombardamente și al unei alerte aeriene din acea noapte, deși nicio dronă nu ar fi pătruns în spațiul aerian NATO sau în apele teritoriale românești. Alte surse din administrație au vehiculat ideea că nava ar fi fost lovită de trei drone. Un membru al echipajului a relatat că incidentul a avut loc în jurul orei 23:00, iar echipajul a fost evacuat la 4-5 ore după declanșarea incendiului.

Ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sybiha, a calificat atacul drept „un nou exemplu al terorii ruse", acuzând Rusia că nu are nicio considerație pentru dreptul internațional maritim sau pentru viețile civililor și că pune în pericol libertatea de navigație, securitatea maritimă din Marea Neagră și flancul estic al NATO. El a declarat că incidentul cu nava Gas Lisbon este o dovadă că războiul declanșat de Rusia depășește granițele Ucrainei și afectează securitatea întregii regiuni a Mării Negre. Sybiha a mulțumit României pentru intervenția rapidă și pentru evacuarea echipajului, a apreciat solidaritatea Bucureștiului față de Kiev și a anunțat intenția Ucrainei de a-și consolida cooperarea cu România și cu alți parteneri pentru întărirea securității în regiune, cerând totodată sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și tragerea la răspundere a celor responsabili.

Ministrul de Interne al României a apreciat intervenția instituțiilor implicate în operațiunea de salvare, felicitând Autoritatea Navală Română, Centrul Maritim de Coordonare a Salvării din Constanța, Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare și celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne. El a subliniat că securitatea României se apără prin oameni bine pregătiți, instituții care funcționează, investiții în apărare și capacitatea statului de a reacționa rapid. Ministrul a avertizat asupra pericolului reprezentat de campaniile de dezinformare privind conflictul din regiune, susținând că se intensifică campaniile de fake news care încearcă să minimalizeze riscurile generate de războiul din Ucraina. El a transmis că incidentul din noaptea trecută este încă un avertisment că războiul de la granița României este o realitate și o obligație pentru țară să fie pregătită, subliniind că investițiile în înzestrarea și organizarea Armatei Române reprezintă o obligație față de siguranța cetățenilor. Ministrul a afirmat că România trebuie să-și fundamenteze politicile de securitate pe evaluarea reală a amenințărilor și nu pe iluzii sau propagandă.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chișăliță, a atras atenția că infrastructura energetică offshore devine o țintă cu valoare strategică și necesită măsuri de protecție adaptate noilor amenințări. El a subliniat relevanța acestei probleme în contextul în care producția din Neptun Deep este programată să înceapă în 2027, iar România devine un jucător foarte important în acest context. Chișăliță a ridicat întrebări despre supravegherea permanentă a Zonei Economice Exclusive, capacitatea de detectare și neutralizare a dronelor maritime, precum și coordonarea dintre forțele navale, paza de coastă, serviciile de informații și aliații NATO.