Parlamentul Ucrainei a adoptat legea cerută de Ungaria pentru școlile minorităților

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat luni, 12 octombrie, o lege care extinde drepturile lingvistice ale minorităților naționale în educație. Legea a fost votată în primă și ultimă lectură. Proiectul a primit 273 de voturi la prima lectură și 266 de voturi la votul final, din cei 450 de deputați. Legea trebuie promulgată de președintele Volodimir Zelenski pentru a intra în vigoare.

Prevederile se aplică minorităților ale căror limbi sunt oficiale în Uniunea Europeană, cum sunt maghiara și româna, precum și limbilor popoarelor indigene. Limba rusă este exclusă, iar ucraineana își păstrează statutul de limbă de stat. Școlile în care peste jumătate dintre elevi învață în limba unei minorități pot primi statutul de școală a minorității naționale. Ministerul Educației estimează că aproximativ 149 de școli, adică 1,2% din total, s-ar putea califica. În aceste școli, directorii sau directorii adjuncți vor trebui să cunoască limba minorității. Elevii își vor putea folosi limba maternă la ore și în afara lor, iar la cererea părinților diplomele pot fi emise și în limba minorității.

Ungaria a cerut legea drept condiție pentru avansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE. Măsura vizează mai ales comunitatea maghiară din Transcarpatia. Ministrul ungar de externe, Anita Orbán, a declarat la Luxemburg că legea este o „condiție necesară” și că Budapesta va monitoriza aplicarea ei împreună cu organizațiile maghiarilor din Transcarpatia. Premierul Péter Magyar a numit adoptarea legii un „semn bun”, dar a spus că mai sunt multe de făcut pentru restabilirea încrederii. Péter Magyar a anunțat că s-ar putea întâlni joi cu Volodimir Zelenski la summitul Consiliului European de la Bruxelles.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, spune că dialogul ucraineano-ungar se întărește. Potrivit lui, UE ar putea deschide oficial marți, 13 octombrie, la Luxemburg, clusterele de negociere 2 și 3, despre piața internă și competitivitate. Coreper pregătea luni pozițiile comune ale UE pentru cele două clustere.

Disputa a pornit în 2017, când Ucraina a impus ucraineana ca limbă principală în învățământul secundar, iar guvernul lui Viktor Orbán a blocat apoi discuțiile de aderare. Etnicii români din Ucraina spun că noua lege le încalcă dreptul la educație în limba română. Reprezentanții lor afirmă că Rada a respins un proiect redactat de comunitatea română.