Parlamentul European adopta „Scutul pentru Democrație": Rusia, principala amenințare; România, caz de studiu al vulnerabilității

Parlamentul European a adoptat marți, cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri, un raport referitor la constatările Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație. Documentul cuprinde recomandări practice privind modul în care Uniunea și-și poate apăra mai bine instituțiile democratice împotriva ingerințelor străine și dezinformării.

Raportul identifică Rusia drept principalul actor extern care amenință democrația europeană, dar menționează și amenințări provenite din Belarus, China, Iran și Coreea de Nord. Eurodeputații avertizează că ingerințele străine și amenințarea dezinformării reprezintă „un atac la însăși esența proiectului european", iar cetățenii sunt principalele victime.

Parlamentul sprijină înființarea unui Centru european pentru reziliența democratică, anunțat de Comisia Europeană în strategia sa privind Scutul european pentru democrație. Centrul ar trebui să aibă un mandat juridic clar, buget propriu și capacitatea de a ajuta efectiv statele să reacționeze la amenințări. Instituția va fi responsabilă cu coordonarea la nivel european a combaterii manipulării informațiilor și dezinformării, precum și cu organizarea de exerciții comune pentru scenarii de atac cibernetic asupra alegerilor.

Eurodeputații cer sancțiuni extinse împotriva celor care facilitează dezinformarea și a celor care îi ajută să eludeze sancțiunile existente. Raportul condamnă lista neagră întocmită de Rusia, motivată politic, pe care figurează funcționari, jurnaliști și deputați europeni.

Pe plan legislativ, Parlamentul cere aplicarea riguroasă a normelor digitale existente, precum Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind AI, în locul unei legislații noi. Deputații cer platformelor online să facă mai mult pentru a combate ingerințele electorale bazate pe boți și pentru a proteja discursul democratic. Raportul propune măsuri împotriva conținuturilor deepfake și a reclamelor frauduloase, precum și o protecție mai bună pentru femeile candidate.

Parlamentul recomandă clasificarea infrastructurii electorale drept infrastructură critică și propune organizarea de exerciții periodice pe scară largă, crearea unei aplicații de alertă la nivelul întregii Uniuni și instituirea unei Zile Europene a Pregătirii pe 24 februarie, data la care Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina.

România a devenit un caz de studiu în raport. Eurodeputatul Vasile Dîncu a declarat la Strasbourg că România a devenit un simbol pentru vulnerabilitatea democratică și a structurilor instituționale, fiind menționată de șase sau chiar șapte ori în document. Dîncu a atribuit această asociere în principal întârzierii instituțiilor române în clarificarea anulării alegerilor prezidențiale din 2024. El a propus mecanisme de tip „întrerupător de circuit" pentru a opri temporar amplificarea mesajelor extremiste generate exclusiv de algoritmi, indicație pe care raportul o conține deja în perspectiva unui viitor proiect legislativ.

Raportul cere Comisiei Europene să finalizeze rapid investigația privchiesă TikTok și presupusele interferențe în alegerile prezidențiale din România din 2024. Eurodeputații Nathalie Loiseau și Thomas Tobe au afirmat că alegerile prezidențiale anulate din România din 2024 arată nevoia unei mai bune coordonări europene pentru detectarea și combaterea imixtiunilor electorale. Tobe a dat ca exemplu aproximativ 170.000 de conturi false pe TikTok identificate în România și a spus că rețelele identificate mai repede pot fi combătute înainte să capete amploare. Loiseau a cerut Comisiei Europene să facă publice elemente din concluziile dialogului cu platforma TikTok și a afirmat că, dacă executivul european identifică modificări ale algoritmilor sau comportamente neautentice care nu au fost contracarate de platforme, aceste informații trebuie comunicate publicului și Parlamentului European.

Comisia Europeană a inițiat în decembrie 2024 proceduri oficiale împotriva TikTok privind gestionarea riscurilor legate de alegeri și de discursul civic. Procedura vizează o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale în legătură cu obligația de a evalua și atenua riscurile sistemice pentru integritatea alegerilor, în special în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie 2024.

Raportul include și un pachet de asistență pentru Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia și Balcanii de Vest prin delegațiile UE și misiunile de securitate.