Parchetul General se opune dezincriminării deținerii de droguri pentru consum propriu

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus de procurorul general Cristina Chiriac, a transmis vineri un punct de vedere nefavorabil adoptării, în forma analizată, a proiectului de lege care ar înlocui închisoarea cu amenzi pentru deținerea de droguri pentru consum propriu. Inițiativa, depusă la Senat de senatorii Victoria Stoiciu (neafiliată), Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL), prevede amenzi contravenționale între 1.000 și 1.500 de lei pentru drogurile de risc și între 1.500 și 3.000 de lei pentru cele de mare risc. În prezent, fapta se pedepsește cu închisoarea.

Procurorii consideră că reducerea semnificativă a sancțiunilor penale nu este o soluție oportună în actualul context social și infracțional și că ar slăbi instrumentele de prevenire și combatere a fenomenului. Relaxarea regimului sancționator, fără studii de impact și fără mecanisme alternative funcționale, „riscă să afecteze coerența politicii naționale antidrog” și protecția persoanelor vulnerabile, mai ales a minorilor și tinerilor. Cristina Chiriac atrage atenția că efectele consumului nu se opresc la consumator, ci afectează și familiile și comunitățile.

Parchetul argumentează că cererea de droguri susține economic piața ilicită, iar achiziționarea și deținerea pot fi punctul de plecare pentru identificarea distribuitorilor. Legislația actuală ar permite deja individualizarea pedepsei după natura substanței, gravitatea faptei și situația persoanei, iar schimbarea limitelor de pedeapsă ar putea afecta competența organelor judiciare, procedeele probatorii și termenele de prescripție.

Instituția spune că susține distincția dintre consumatori și traficanți și accesul persoanelor dependente la tratament, consiliere și reintegrare socială, dar în paralel cu sancțiunile penale, nu în locul lor. Procurorii cer ca înainte de orice reducere a pedepselor mecanismele existente să fie aplicate mai coerent și ca o eventuală reformă să se bazeze pe date statistice, evaluări criminologice și medicale și pe analiza impactului asupra justiției și sănătății publice.

Inițiatorii au cerut dezbaterea proiectului în procedură de urgență. Acesta urmează să treacă prin comisiile de specialitate și apoi prin votul ambelor Camere. Anterior, și Patriarhia Română își exprimase îngrijorarea față de proiect.