Oierii rămași la Guvern depun o listă de revendicări și amenință cu blocarea Văii Oltului

Protestul crescătorilor de ovine, care marți, 15 septembrie, a degenerat în violențe în Piața Victoriei, continuă miercuri la Guvern. Din cei aproximativ 100 de fermieri rămași în Capitală după ce restul au plecat acasă, circa 70 au depus la Guvern o listă de revendicări legate de ridicarea blocajului la exporturile de ovine și de modul în care statul gestionează focarele de boli care afectează fermele. Liderul lor, Ionică Sterp, a amenințat că, dacă premierul Ilie Bolojan nu îi primește, grupul va pleca spre Valea Oltului și Comarnic-Brașov pentru a se alătura altor fermieri care amenință cu blocarea drumurilor. Guvernul a anunțat că premierul a luat act de revendicări și a discutat cu ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, despre soluții.

Cele 16 revendicări ale crescătorilor includ, printre altele, reluarea exporturilor de ovine, scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și acoperirea integrală de către stat a pagubelor provocate de restricțiile sanitar-veterinare. Guvernul a precizat că multe dintre aceste cereri au mai fost formulate la șase întâlniri anterioare cu reprezentanții sectorului.

Violențele de marți au lăsat un bilanț greu: zece jandarmi au fost răniți, patru au ajuns la spital, două autospeciale ale Jandarmeriei au fost avariate, iar forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa grupurile agresive care aruncau cu pietre și încercau să forțeze cordonul din jurul Guvernului. Au fost aplicate 15 sancțiuni contravenționale în valoare de 21.500 de lei. Anchetele continuă: zeci de persoane (estimările variază între 26 și 47, în funcție de momentul raportării) au fost duse la audieri, iar șase au fost reținute, printre acestea numărându-se Ciprian Pamfile — descris drept liderul instigatorilor —, doi ciobani și un bărbat prins cu un cuțit de 20 de centimetri. Ministerul de Interne a deschis dosare penale pentru clarificarea faptelor.

Tanczos Barna a susținut că majoritatea oierilor nu au venit pentru conflicte cu jandarmii, ci pentru a-și exprima nemulțumirile, și că în spatele escaladării au fost persoane infiltrate și grupuri care au urmărit să deturneze protestul, urmând ca anchetele să clarifice cine a provocat incidentele. Această versiune este contrazisă de jurnalistul Ovidiu Nahoi, care susține că protestul nu a avut niciodată o componentă reală de „ciobani”, ci a fost o mobilizare promovată de mișcarea suveranistă timp de trei-patru săptămâni pe rețelele sociale, cu sute de comentarii care chemau la violență; el descrie evenimentul drept „un fiasco”, cu circa 3.000 de participanți în loc de zecile de mii anunțate, în care violența s-a extins și asupra unor cetățeni din zona pieței, nu doar asupra jandarmilor.