Oana Țoiu cere buget european ambițios și operaționalizare rapidă a Hub-ului de securitate maritimă

România susține un buget european ambițios pentru perioada 2028-2034 și cere ca viitoarele fonduri ale Uniunii Europene să sprijine atât reducerea diferențelor de dezvoltare, cât și competitivitatea și securitatea, anunță Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu.

Oana Țoiu a participat vineri la o reuniune de lucru cu șefii de misiune ai statelor membre ale Uniunii Europene acreditați în România, organizată de Ambasada Irlandei la București. Ministerul Afacerilor Externe a transmis luni rezultatele discuțiilor, care au vizat viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene 2028-2034 și competitivitatea europeană, alături de alte teme de pe agenda europeană: valorile europene, securitatea și apărarea Uniunii, extinderea Uniunii și evoluțiile din Orientul Mijlociu.

Țoiu a reafirmat angajamentul României de a rămâne un partener constructiv în negocierile privind bugetul multianual și a subliniat importanța pregătirii scenariilor tehnice pentru a intensifica dezbaterea cu cetățenii europeni și pentru a crește șansele unui acord politic până la sfârșitul acestui an.

Ministrul a cerut un buget ambițios ca volum și obiective, cu echilibru între dimensiunea bugetului și resursele proprii ale Uniunii, precum și investiții în politica de coeziune și Politica Agricolă Comună pentru reducerea diferențelor de dezvoltare. Ea a insistat pe simplificarea regulilor pentru ca IMM-urile românești să aibă acces direct și real la instrumentele europene de competitivitate și inovare.

Țoiu a subliniat susținerea pentru consolidarea acțiunii Uniunii Europene în domeniul securității și apărării și pentru includerea acestor priorități în finanțare. Ea a cerut operaționalizarea rapidă a Hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, invocat ca o propunere comună a României și Bulgariei, argumentând că securitatea la Marea Neagră înseamnă securitate alimentară globală și că fondurile de coeziune și Politica Agricolă Comună sunt instrumente care reduc decalajele istorice de dezvoltare. România, ca principal producător de cereale din Uniunea Europeană, are o miză uriașă în stabilitatea rutelor de tranzit.

Ministrul a prezentat rezultatele investițiilor în infrastructura de conectivitate prin programul SAFE și prin finanțare națională, obținute în ultimul an în conectivitatea cu țările vecine. Ea a insistat că România trebuie să accelereze prioritățile de conectivitate, inclusiv autostrăzi, poduri, transport feroviar și fluvial, puncte de trecere a frontierei, conexiuni energetice și cabluri de date, și că investițiile din fonduri naționale și europene trebuie continuate și extinse către vecinii aflați pe drumul aderării europene.

Țoiu a precizat că peste 70% din importurile și exporturile României în 2026 sunt legate de Piața Unică. Oana Țoiu a afirmat că România rămâne ferm angajată în grupul „Prietenii Coeziunii" și a susținut un buget european ambițios pentru perioada 2028-2034, fără sacrificarea coeziunii. Prin președințiile exercitate în cadrul SEECP și ICE, România susține extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică.