Oana Popescu Zamfir se retrage din Grupul de Reflecție Strategică de la Cotroceni, criticând raportul despre identitate și populism

Oana Popescu Zamfir a anunțat vineri retragerea sa din Grupul de Reflecție pe Afaceri Europene de la Cotroceni, invocând dezacorduri cu modul de funcționare al inițiativei și cu raportul recent publicat. Deși a apreciat intenția Administrației Prezidențiale de a se deschide către societatea civilă și participarea personală a președintelui la câteva întâlniri, Zamfir a criticat lipsa pluralității reale de opinii și onestității intelectuale.

Zamfir a precizat că nu se află printre autorii raportului și că nu a dorit să contribuie la el sub nicio formă. Ea a afirmat că nu recunoaște raportului vreo calitate științifică și se delimitează ferm de valorile și abordarea ideologică pe care le reflectă. Decizia de retragere nu este legată doar de raport, ci și de alte dezacorduri cu funcționarea grupului. Zamfir a transmis consilierului prezidențial Valentin Naumescu decizia de retragere.

Zamfir a declarat că susține, în principiu, înființarea unui consiliu consultativ de acest tip, pe care îl consideră oportun în contextul provocărilor europene și internaționale. Ea a afirmat că un astfel de grup are valoare doar dacă există pluralitate reală de opinii, onestitate intelectuală, contribuții de calitate și teme relevante strategic și pentru agenda europeană curentă. Retragerea sa nu reprezintă o critică la ideea unui consiliu consultativ, ci semnalează că, în opinia sa, nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru funcționarea lui eficientă.

Raportul „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului" a fost elaborat de profesorii Sergiu Mișcoiu și Silviu Rogobete, pe baza răspunsurilor primite de la mai multe voci din spațiul public. Documentul a fost prezentat miercuri la Palatul Cotroceni, cu participarea președintelui Nicușor Dan. Raportul susține că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană nu sunt concepte antagonice, ci compatibile, și că identitatea națională și cea europeană nu se exclud.

Documentul analizează tensiunile dintre curentul suveranist/populist și proiectul european și oferă un ghid de măsuri pentru prevenirea derivelor ultraidentitare. Raportul evidențiază beneficiile concrete ale apartenenței la Uniune — libera circulație, oportunități de studiu și muncă, cooperare economică — și avertizează asupra ascensiunii populismului în Europa, alimentată de polarizare și eroziunea încrederii în instituțiile democratice.

Raportul menționează și trăsături de caracter și mentalitate ale românilor precum „înclinația spre improvizație și descurcăreală", „cultul amânării" și „resemnarea non-conflictuală". De asemenea, documentul arată că lupta cu naționalismul radical nu se poate purta cu instrumente penale și că ideile trebuie combătute, nu oamenii.

Grupul de reflecție strategică „România în UE" este un grup informal de tip think tank, alcătuit din experți independenți, inițiat pentru dezbaterea fundamentată a tematicii europene. Conform consilierului prezidențial Valentin Naumescu, în grup sunt cooptați, printre alții, Iulian Fota, Mihai Sebe, Eliza Vaș, Remuș Ștefureac, Marius Ghincea, Silviu Rogobete, Raluca Moldovan, Sergiu Mișcoiu, Dorin Popescu și Adrian Codîrlașu. Corneliu Bjola nu mai este membru al grupului.