O dronă a fost doborâtă de un F-16 românesc în spațiul aerian național, o premieră de la începutul războiului din Ucraina

Pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în Ucraina, România a doborât o dronă aflată în propriul spațiu aerian. Aparatul a fost detectat de radarele Ministerului Apărării Naționale în jurul orei 09:39-09:40, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, deasupra Mării Negre, și și-a continuat traseul spre Sulina, Brăila, Fetești și Buzău. Pentru a monitoriza și a interveni, au fost ridicate de la sol patru aeronave: două Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, decolate la ora 09:48, și două F-16 ale Forțelor Aeriene Române, decolate la ora 10:56 de la Baza 86 Aeriană de la Fetești. La ora 11:02, un pilot român aflat la bordul unui F-16 a lansat o rachetă aer-aer și a doborât drona deasupra unei zone agricole nelocuite, în apropierea localității Padina, județul Buzău. Între momentul detectării și neutralizare au trecut 83 de minute.

Autoritățile au intervenit ulterior la locul prăbușirii, între localitățile Padina și Pogoanele, pentru a identifica resturile dispozitivului; anchetatorii au găsit tubul proiectilului rachetei de interceptare, iar traficul pe drumul județean spre Rușețu a fost blocat în timpul căutărilor. Ministerul Apărării a precizat că ținta a fost urmărită încă din momentul detectării, iar procedurile de apărare aeriană au fost activate conform planului. Originea dronei nu a fost anunțată oficial, iar autoritățile române desfășoară o anchetă pentru a stabili circumstanțele incidentului. Președintele Nicușor Dan a spus că pilotul român a putut deschide focul deoarece drona se afla deasupra unei zone nelocuite.

Presa internațională a tratat evenimentul ca pe o premieră și un semnal al tensiunilor de la granița NATO. Reuters a notat că România a trecut de la simpla monitorizare a dronelor la neutralizarea lor, reamintind că țara a raportat în ultimii ani numeroase încălcări ale spațiului aerian provocate de drone venite din zona conflictului ucrainean, dar că până acum nu fusese anunțată doborârea uneia pe teritoriul național. Alte publicații au amintit incidente anterioare: în mai, o dronă atribuită Rusiei a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane, iar în iunie o dronă maritimă ucraineană a explodat în portul Constanța, după ce și-a schimbat traiectoria din cauza bruiajului electronic. Ursula von der Leyen a numit anterior astfel de episoade „o consecință directă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a comentat incidentul, considerând doborârea dronei o reușită tactică a militarilor, dar și o vulnerabilitate strategică, provocată în opinia partidului de întârzierea deciziilor politice privind înzestrarea armatei. AUR a apreciat că piloții și personalul Forțelor Aeriene Române au acționat cu profesionalism, evitând victime sau pagube la sol, dar a solicitat Guvernului și conducerii Ministerului Apărării Naționale să prezinte cronologia completă și lanțul de comandă al operațiunii, să explice de ce neutralizarea nu a fost posibilă mai aproape de frontieră și să comunice public tipul dronei și al rachetei folosite. Partidul a mai susținut că România are nevoie de senzori pentru ținte la joasă altitudine, sisteme de război electronic, interceptori antidronă și un lanț rapid „senzor-decizie-efector”, subliniind că pentru contracararea unei singure drone au fost mobilizate patru avioane de luptă.