Noua lege a salarizării bugetarilor: valoarea de referință scade la 4.000 de lei, partidele analizează proiectul până marți

Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii contestă forma actuală a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, aprobat pe 20 august, și avertizează că organizațiile sindicale din casele de pensii vor recurge la proteste, inclusiv la blocarea activității, dacă prevederile nu vor fi modificate.

Federația susține că noua variantă afectează semnificativ veniturile angajaților din sistemul de pensii. Valoarea de referință a scăzut de la 4.100 de lei la 4.000 de lei. Pentru un consilier superior, salariul scade de la 11.480 de lei la 11.200 de lei la nivelul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) și de la 8.815 de lei la 8.600 de lei în casele teritoriale. Coeficientul pentru această funcție este de 2,80 la CNPP și de 2,15 în teritoriu, producând o diferență de 2.600 de lei brut lunar. Prin introducerea treptelor „superior 2", „superior 3" și „superior 4", diferența salarială ajunge la aproximativ 3.388 de lei brut lunar la treapta superioară.

Federația arată că diferențele dintre aparatul central și casele teritoriale sunt menținute și chiar amplificate. Pentru personalul contractual, analiza indică diferențe de aproximativ 30-32% între nivelul central și cel teritorial pentru funcțiile analizate. Sindicaliștii susțin că o nouă lege a salarizării nu poate porni de la diminuarea bazei de calcul și că obiectivul ar trebui să fie creșterea reală a veniturilor și menținerea puterii de cumpărare, altfel riscul este o stagnare timp de cinci ani.

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor scade valoarea de referință la 4.000 de lei, de la 4.100 de lei din varianta anterioară a lui Dragoș Pîslaru. Față de proiectul fostului ministru al Muncii Florin Manole, care prevedea 4.325 de lei, reducerea e semnificativă.

Documentul introduce o „diferență salarială tranzitorie" prin care salariul din noiembrie 2026 este protejat dacă noua grilă conduce la o valoare mai mică decât cea anterioară.

Pentru educație, sporul de dirigenție este diferențiat în funcție de numărul de elevi: 10% din valoarea de referință pentru clase cu maximum 20 de elevi, 15% pentru 21-30 de elevi, și 20% pentru peste 30 de elevi. În învățământul superior, conducătorii de doctorat vor putea primi câte 1% pentru fiecare doctorand, fără a depăși 10% din salariul de bază. Simularea sindicatelor arată un salariu de bază de 7.790 de lei brut pentru un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată. Un profesor cu gradul I și peste 25 de ani vechime pornește de la 9.922 de lei brut și ajunge la 12.359 de lei brut la gradația 5.

În sănătate, personalul din ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau din activități de transplant va putea primi sporuri între 40% și 55% din salariul de bază. Personalul din a doua categorie de condiții deosebit de periculoase — care include TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanță, blocurile operatorii și unitățile pentru arși — va putea primi sporuri de până la 50%. Personalul sanitar care lucrează în program normal în zile de repaus săptămânal sau de sărbători legale va primi un tarif orar cu 40% mai mare, iar gărzile de urgență făcute în afara programului normal în astfel de zile vor fi plătite cu un tarif cu 30% mai mare. Medicii aflați în gardă la domiciliu vor primi 40% din tariful orar aferent salariului de bază.

Impactul asupra diferitelor funcții variază semnificativ. Un cercetător științific II va avea un salariu calculat de aproximativ 10.000 de lei în noua variantă, în scădere față de aproximativ 12.267 de lei în proiectele din mai și iulie. În schimb, un cancelarist relații I cu studii superioare din Diplomație va vedea salariul crescând de la aproximativ 5.368 de lei în proiectul din mai la 9.800 de lei în ultima variantă.

Pentru demnitari, coeficientul președintelui României este de aproximativ 6,47 pentru 2026-2027, echivalent cu aproximativ 25.881 de lei brut. Premierul și președinții celor două Camere ar avea circa 24.670 de lei brut, un ministru aproximativ 22.246 de lei, iar un senator sau deputat aproximativ 19.411 lei.

În sistemul de Apărare, ordine publică și securitate națională, sectorul primește aproximativ 2,4-2,6 miliarde de lei din fondurile suplimentare prevăzute de reformă.

Negocierile între partidele din coaliție (PSD, PNL, USR, UDMR) și reprezentanții instituțiilor implicate se află în fază critică. După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, liderii celor patru formațiuni au decis că niciuna nu va depune separat proiectul în Parlament dacă nu există consens. Consilierul prezidențial Radu Burnete a spus că proiectul nu este încă asumat politic și că partidele urmează să îl analizeze. Partidele vor analiza noul proiect și trebuie să dea un verdict săptămâna viitoare. Dragoș Pîslaru a declarat că au fost retestate datele pentru Educație și că limitele bugetare nu permit creșterea anvelopei salariale.

Comisia Europeană a respins majorarea de 12 miliarde de lei propusă de Guvern pentru cheltuielile totale cu aparatul bugetar și a cerut Guvernului să indice sursa de finanțare pentru patru miliarde de lei. Dragoș Pîslaru a declarat că o creștere peste 12 miliarde a fost descurajată de Bruxelles și că ce depășește 8 miliarde trebuie justificat cu măsuri compensatorii. Guvernanții exclud creșterea taxelor și au respins varianta concedierilor la stat. Este luată în calcul varianta de a muta bani de la anumite categorii de bugetari către altele, în special către angajații din Sănătate și Educație.

31 august este termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind noua Lege a salarizării. România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro dacă nu găsește o soluție până la finalul lunii. Consilierul prezidențial Radu Burnete a spus că discuțiile vor continua încă câteva zile, deși nu mai este mult timp.