Nicușor Dan trimite la reexaminare legea care permite hidrocentralele în arii protejate, după ce CCR i-a respins sesizarea

Președintele Nicușor Dan a trimis miercuri Parlamentului o cerere de reexaminare a legii care permite scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007. Este vorba despre legea de completare a art. 56¹ din OUG 57/2007 și de modificare a art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, act normativ care exceptează totodată de la evaluarea impactului asupra mediului anumite proiecte legate de apărare, securitate națională și reacția la situații de urgență — inclusiv cele declarate de CSAT drept vitale pentru securitatea națională — precum și lucrările de mentenanță, retehnologizare sau modernizare la capacități energetice existente aflate în arii protejate.

Legea fusese transmisă la promulgare pe 25 octombrie 2025, iar președintele a formulat obiecție de neconstituționalitate pe 11 noiembrie 2025. Curtea Constituțională a respins sesizarea ca neîntemeiată prin Decizia nr. 735/2026, din 24 iunie 2026, constatând că legea este constituțională în raport cu criticile formulate. Administrația Prezidențială susține însă că această constatare nu epuizează analiza pe care Parlamentul trebuie să o facă la reexaminare și că validarea s-a produs doar în limitele criticilor și prin interpretarea dată de Curte.

În motivarea cererii, șeful statului cere reevaluarea necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative, arătând că fundamentarea inițială se sprijină pe creșterea prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă, fără a fi actualizată cu date tehnice, energetice, economice și de mediu până în august 2026. Se mai arată că raportul suplimentar favorabil a fost depus pe 15 octombrie 2025, în ziua adoptării legii, deși propunerea fusese respinsă de Senat la 19 decembrie 2022, primise punct de vedere negativ din partea Guvernului în aprilie 2023, iar comisiile sesizate în fond propuseseră respingerea în aprilie 2024. Președintele susține că legea nu condiționează derogarea de verificarea situației juridice actuale, a stadiului lucrărilor, a costurilor și duratei de finalizare, a capacității suplimentare care poate fi pusă efectiv în funcțiune sau a soluțiilor alternative, și că derogările au vocație de aplicare nelimitată în timp, putând reactiva proiecte aprobate cu decenii în urmă.

Concret, cererea propune definirea clară a noțiunii de „beneficiar” și criterii obiective pentru identificarea entității care poate cere modificarea limitelor unei arii protejate, precizarea expresă că derogarea nu se aplică suprafețelor suprapuse cu situri Natura 2000, studii științifice și avize de specialitate prealabile, un mecanism de coordonare cu autoritățile de mediu pentru aplicarea directivelor Păsări și EIA, distincția între ariile de interes național și cele de interes comunitar, precum și definirea termenilor „mentenanță”, „retehnologizare” și „modernizare”. Se invocă și faptul că finalizarea amenajărilor aflate în execuție este deja reglementată prin OUG nr. 175/2022, aprobată prin Legea nr. 303/2023, că în Parlament există inițiative conexe (PL-x 179/2025, PL-x 3/2026) și că, după transmiterea legii la promulgare, cadrul privind biodiversitatea s-a schimbat prin OUG 25/2026 și prin Ordinul ministrului mediului nr. 1.066/2026, care a aprobat metodologia zonelor prioritare pentru biodiversitate.

Legea a fost inițiată de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, și vizează finalizarea unor proiecte precum Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana și Cerna-Belareca. Parlamentul poate acum modifica prevederile contestate sau poate menține soluția legislativă adoptată. În paralel, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra mai multor texte, inclusiv asupra proiectului privind Strategia Națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, contestat de AUR.