Mugur Isărescu anunță majorarea prognozei inflației la 6,1% și amânarea reducerii dobânzii de politică monetară
Ce confirmă toate sursele
- Banca Națională a României majorează prognoza inflației de la sfârșitul anului la 6,1%, determinată de caniculă și secetă, și amână reducerea dobânzii de politică monetară până la începutul anului viitor
- BNR lasă cursul euro-leu să fie mai flexibil și intervine mai puțin pe piața valutară decât în 2025
- Leul nu mai are stabilitatea din anii precedenți după episoade de depreciere mai importante, iar situația rămâne sensibilă din cauza instabilității politice, dar presiunea este mult mai redusă decât în 2025
- România nu îndeplinește în prezent niciun criteriu pentru adoptarea monedei euro și are nevoie de corecție fiscală
Actualizări
- Revizuirea prognozei inflației a fost determinată de caniculă, secetă și impactul asupra producției de electricitate
- Isărescu a precizat că România nu îndeplinește niciun criteriu pentru euro și că trecerea la euro necesită corecție fiscală
- BNR majorează prognoza inflației de la sfârșitul anului la 6,1% (de la 5,5%)
- Reducerea dobânzii de politică monetară este amânată până la începutul anului viitor
- Isărescu a precizat că moneda plutește „cam pe unde trebuie”, într-o zonă determinată de cerere și ofertă
- Presiunea instabilității politice este mult mai redusă decât în episoadele tensionate din aprilie 2025
- Isărescu a menționat estimări conform cărora intervențiile BNR ar fi fost calculate la 3,3 miliarde de euro
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a declarat joi la conferința de prezentare a Raportului asupra inflației din august 2026 că instituția pe care o conduce majorează prognoza inflației de la sfârșitul anului de la 5,5% la 6,1%. Revizuirea în creștere a fost determinată de caniculă, secetă și impactul acestora asupra producției de electricitate și a situației energiei în România.
Isărescu a anunțat că o reducere a dobânzii de politică monetară ar putea fi luată în calcul abia la începutul anului viitor, precizând că dobânda-cheie nu va fi redusă înainte ca inflația să coboare sub nivelul acesteia.
Guvernatorul a subliniat că BNR estimează o scădere rapidă și puternică a inflației pe fondul disipării efectelor deplafonării prețurilor energiei și ale majorărilor de taxe din 2025. Banca Centrală vede revenirea inflației în apropierea țintei, sub 3,5%, în trimestrul al patrulea din 2027.
În ceea ce privește politica valutară, Isărescu a declarat că instituția pe care o conduce lasă cursul de schimb euro-leu să fluctueze mai liber. Intervențiile BNR pe piața valutară din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici" decât în 2025, iar banca continuă să permită o mai mare flexibilitate cursului. Guvernatorul a precizat că, deși leul nu mai beneficiază de stabilitatea din anii precedenți după două episoade de depreciere mai importante, un curs flotant nu trebuie neapărat să fluctueze puternic și permanent — moneda trebuie să se situeze într-o zonă de echilibru între cerere și ofertă. Isărescu a afirmat că moneda națională „plutește cam pe unde trebuie", într-o zonă determinată de raportul dintre cererea și oferta de valută.
Întrebat despre presiunea instabilității politice asupra cursului de schimb, Isărescu a recunoscut că situația rămâne „destul de sensibilă", dar a afirmat că BNR nu s-a „chinuit foarte tare" pentru a o controla. El a precizat că presiunea instabilității politice este mult mai redusă decât în episoadele tensionate din aprilie 2025. La momentul conferinței, cursul oficial al euro era de 5,2405 lei, iar în ultimele 30 de zile perechea EUR/RON s-a menținut între aproximativ 5,23 și 5,26 lei.
Isărescu a menționat că a citit estimări potrivit cărora intervențiile Băncii Naționale ar fi fost calculate la 3,3 miliarde de euro. Guvernatorul a declarat, de asemenea, că România nu îndeplinește în prezent niciun criteriu pentru adoptarea monedei euro. El a afirmat că trecerea la euro este un proces complicat și că România are nevoie în continuare de corecție fiscală.
Reacții (2)
- Mugur Isărescu (guvernator al Băncii Naționale a României) — explicație: A explicat că un curs flotant trebuie să se afle într-o zonă de echilibru între cerere și ofertă și nu implică neapărat oscilații puternice și permanente. A subliniat că piața ajută leul să se situeze în această zonă de echilibru și a comparat evoluția monedei românești cu cea a valutelor din regiune — forintul, coroana cehă și zlotul polonez — observând că leul nu s-a mișcat la fel de mult, deși nu mai are stabilitatea de dinainte.
- Adrian Codirlașu (comentator) — Bulgaria se află de la începutul anului în zona euro; aderarea Bulgariei la zona euro a fost bine văzută de piață și bursa a crescut spectaculos după aderare
Toate articolele (5)
- 13 august 2026 la 12:34 Gândul Mugur Isărescu spune că BNR lasă cursul leu-euro să fie mai liber (se deschide în filă nouă) „Mugur Isărescu spune că BNR lasă cursul leu-euro să fie mai liber”
- 13 august 2026 la 13:00 Jurnalul Mugur Isărescu, semnal clar pentru piața valutară: „Lăsăm leul să fie mai flexibil” (se deschide în filă nouă) „Mugur Isărescu anunță o politică mai flexibilă a BNR privind cursul leu-euro”
- 13 august 2026 la 13:30 PS News „Destul de sensibilă situația”. Isărescu, anunț despre cursul leu-euro (se deschide în filă nouă) „Mugur Isărescu anunță o politică mai flexibilă a BNR privind cursul leu-euro”
- 13 august 2026 la 18:25 Radio România Actualități BNR majorează la 6,1% prognoza privind inflaţia de la sfârşitul anului și amână reducerea dobânzii de politică monetară (se deschide în filă nouă)
- 13 august 2026 la 22:45 Radio România Actualități Banca Naţională a revizuit în creştere, de la 5,5 la 6,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului (se deschide în filă nouă)