Ministrul Finanțelor: România se pregătește pentru evaluarea Moody's după menținerea ratingului de Fitch

Ministerul Finanțelor pregătește evaluarea agenției Moody's, prezentată drept următorul test de rating al României după ce Fitch a reconfirmat, la finalul săptămânii trecute, calificativul de investiții „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că obiectivul nu este doar menținerea ratingului, ci și readucerea perspectivei de la „negativă” la „stabilă”.

Potrivit ministrului, menținerea calificativului de investiții a câștigat României „o fereastră de timp”, care trebuie valorificată printr-un plan fiscal-bugetar credibil pentru 2027 și anii următori. Nazare a precizat că discuțiile pentru pregătirea bugetului pe 2027 au demarat deja și că acesta ar trebui finalizat încă din această toamnă, invocând ca argument principal reducerea semnificativă a deficitului în primele șase luni ale anului — rezultat atribuit activității Ministerului Finanțelor, ANAF, Autorității Vamale Române și Trezoreriei. Ministrul a mai spus că dialogul cu agențiile de rating și cu investitorii continuă „24 de ore din 24”, că agențiile urmăresc cu prioritate stabilitatea politică și credibilitatea bugetară și a cerut sprijinul tuturor liderilor politici pentru alinierea mesajelor de seriozitate și consecvență fiscal-bugetară.

În motivarea deciziei sale, Fitch a arătat că ratingul României este susținut de apartenența la Uniunea Europeană, de intrările de capital, de PIB-ul pe cap de locuitor și de calitatea guvernanței superioare altor state cu rating „BBB”, dar că aceste puncte tari sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, de creșterea datoriei guvernamentale și externe nete, de inflația ridicată și de o politică internă tot mai fragmentată și polarizată. Toate cele trei mari agenții — S&P Global Ratings, Moody's și Fitch — au în prezent perspectivă negativă asociată ratingului suveran al României. Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernamentală de 6%, după un deficit de 9,3% în 2024, în timp ce S&P mizează pe 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027, de la 7,7% în 2025, și descrie corecția fiscală ca fiind cea mai substanțială încercare de la criza din 2008. Moody's a confirmat ratingul Baa3 cu perspectivă negativă în septembrie 2025 și l-a menținut la revizuirea din martie 2026.

Pe fondul dezbaterii, analistul Adrian Negrescu a susținut că piața a validat scenariul menținerii ratingului la Fitch și că investitorii „nu așteaptă retrogradarea”, ci au încorporat-o parțial în preț, ca probabilitate, România fiind în continuare taxată la un cost care reflectă incertitudinea politică. El a atras atenția că, sub pragul BBB-/Baa3, o parte semnificativă a fondurilor de pensii și de investiții cu mandat investment-grade ar fi obligate să vândă, iar o retrogradare tehnică ar deveni o problemă de balanță de plăți, dat fiind că țara depinde permanent de capital străin.

În plan structural, dezechilibrele externe rămân o vulnerabilitate: România este printre principalii exportatori de cereale din UE — peste 10,3 milioane de tone în perioada iulie 2025 – mai 2026, cu doar 2 milioane de tone mai puțin decât Franța și dublu față de Germania sau Polonia —, cu un surplus mediu de 0,8% din PIB la cereale în ultimii cinci ani, dar înregistrează un deficit de circa 1,8% din PIB la alimente procesate. Deficitul de cont curent ar putea rămâne peste 7% din PIB și în 2026, iar finanțarea externă se sprijină tot mai mult pe investiții de portofoliu și împrumuturi. În partea pozitivă, deficitul bugetar s-a redus în prima jumătate a anului cu 1,65 puncte procentuale din PIB față de aceeași perioadă a anului anterior, rezervele internaționale se apropie de 75 de miliarde de euro și acoperă integral datoria externă pe termen scurt la scadență reziduală, iar indicatorii prudențiali ai sectorului bancar rămân peste media europeană.