Ministerul Energiei a anulat apelul PNRR pentru stocarea în baterii, întârziind cu 19 luni intrarea capacităților în sistem

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că criza actuală din sectorul energetic nu reprezintă un eșec al energiei regenerabile, ci al modului în care statul a gestionat tranziția energetică în ultimele decenii. Potrivit analizei sale, România a acumulat instalații de producție din surse regenerabile fără a construi simultan rețelele, stocarea și sursele controlabile necesare pentru a le susține. Expertul indică Guvernul drept principal responsabil (16 episoade analizate), urmat de ANRE (11), portofoliul Energiei (10) și Parlament (9).

Chisăliță afirmă că statul a urmărit absorbția fondurilor europene și capacitatea instalată, dar nu a acordat atenție armonizării dintre producție, rețea și consum. Panourile solare și turbinele eoliene produc doar în anumite condiții și nu pot înlocui puterea controlabilă atunci când sistemul are nevoie de energie. Expertul pledează pentru un mix de tehnologii care să includă regenerabile, surse controlabile și capacități de stocare, și subliniază că seceta din iulie 2026 și declararea stării de alertă în august au expus vulnerabilitatea sistemului.

România se află în stare de alertă energetică pe durata lunii august 2026. Pe 11 august, consumul maxim real al României a ajuns la 7.331 MW, potrivit datelor corectate de Transelectrica. Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 de la Cernavodă ar putea fi oprită controlat în dimineața zilei de 13 august, dacă nivelul apei pentru răcire continuă să scadă. Guvernul a autorizat aplicarea graduală a unor măsuri de siguranță până la 31 august, inclusiv limitarea consumului unor mari clienți industriali dacă echilibrul dintre producție și consum nu mai poate fi menținut.

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de 150 de milioane de euro pentru instalații autonome de stocare, care ar trebui să adauge cel puțin 2.174 MWh. Chisăliță afirmă că în ultimii 15 ani programele energetice au fost influențate prea mult de dorința de a vinde echipamente, de a consuma fonduri și de a obține profituri rapide.

Premierul Ilie Bolojan a modificat planul de investiții al Hidroelectrica, eliminând finalizarea hidrocentralelor și introducând achiziția de baterii de stocare în valoare de 1,5 miliarde de lei. Noua strategie prevede ca Hidroelectrica să achiziționeze baterii de stocare de 1.500 MW și să dezvolte proiecte fotovoltaice în perioada 2026-2028, inclusiv sisteme flotante pe lacuri de acumulare și pe terenuri aferente amenajărilor hidroenergetice. Instalațiile de stocare cu baterii de acumulatori vor fi amplasate la Tudor Vladimirescu, hidrocentrala Retezat, hidrocentrala Ruieni și hidrocentralele Bretea și Subcetate.

Potrivit documentelor analizate, Ministerul Energiei a anulat procedura de apel PNRR pentru stocarea energiei în baterii după ce fuseseră depuse 26 de proiecte cu o capacitate declarată de peste 1.000 MWh. Motivarea publică a anulării a conținut doar patru rânduri și nu a identificat niciun element concret. Schema de ajutor de stat și ghidul specific au fost aprobate prin Ordinul ministrului energiei nr. 1229 din 28 noiembrie 2022, iar apelul s-a deschis în aceeași zi. Comisia Europeană a aprobat schema la 21 martie 2023, fără obiecții, cu o săptămână înainte de închiderea depunerilor. Bugetul schemei a fost de 103,48 milioane de euro, cu o țintă de minimum 240 MW și 480 MWh. Criteriul de departajare a fost cuantumul ajutorului de stat solicitat pe MWh instalat, cu punctaj maxim pentru cea mai mică valoare. Ghidul din 2022 nu conținea nicio limitare a duratei de încărcare sau descărcare a instalațiilor. Primele contracte de finanțare au fost semnate în octombrie 2024, la 19 luni după anulare, iar primele capacități au intrat în sistem în vara lui 2026, în plină stare de alertă energetică.