Merz mobilizează șase state UE pentru reducerea bugetului european, în timp ce Costa caută sprijin pentru noi taxe

Președintele Consiliului European António Costa a inițiat o serie de contacte cu liderii statelor membre pentru a depăși divergențele privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Turul, care se desfășoară între 25 august și 17 septembrie și cuprinde vizite în capitalele europene, urmărește să identifice un teren comun pe o chestiune care dezbină profund Europa: mărimea unui pachet de aproape 2 trilioane de euro destinat finanțării politicilor tradiționale și a priorităților noi — apărare, tehnologie, securitate energetică, migrație, adaptare climatică și sprijin pentru Ucraina.

Divergențele sunt majore și se cristalizează în două tabere. Cancelarul german Friedrich Merz a convocat joi la Berlin liderii Țărilor de Jos, Finlandei, Austriei, Danemarcei și Suediei pentru a coordona o poziție comună. Într-o declarație comună, cele șase țări au transmis că bugetul propus de Comisie ar trebui redus „într-o manieră echilibrată" și că Uniunea Europeană nu poate face excepție de la consolidarea fiscală pe care o aplică aproape toate statele membre. Berlinul a cerut deja o scădere de până la 400 de miliarde de euro, iar Suedia aproximativ 20%. Cancelarul austriac Christian Stocker a declarat că este inacceptabil ca Bruxelles-ul să discute despre cel mai mare buget din istorie, în timp ce statele lor trebuie să strângă cureaua. Cele șase țări au spus că Uniunea Europeană trebuie să facă alegeri clare și să își redefinească prioritățile în cadrul bugetului. Germania, Olanda, Suedia și alți contributori neți consideră bugetul pus în discuție prea mare. Grupul „Prietenii Coeziunii" — care include Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Polonia și România — se opune reducerilor.

Paralel cu mobilizarea lui Merz, Costa și-a continuat turneul cu o vizită la Praga. Președintele Consiliului European a declarat că prioritatea este stabilirea asupra căror noi resurse proprii se poate ajunge la un acord. Premierul estonian Kristen Michal a spus că urmărește deschiderea unor noi taxe europene, dacă acestea aduc o valoare adăugată europeană reală și nu creează poveri disproporționate pentru statele membre. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a subliniat că sunt necesare anumite resurse financiare pentru a acoperi anumite costuri.

Grupurile de lucru explorează și o schimbare a modului în care este cheltuit bugetul, prin redirecționarea fondurilor din agricultură către apărare și securitate, precum și impunerea de condiții care să împiedice guvernele să primească fonduri dacă încalcă standardele democratice. Irlanda urmează să prezinte noi cifre de compromis în octombrie, înaintea unui summit al liderilor UE programat la sfârșitul aceleiași luni. Conducerea europeană încearcă să ajungă la un acord până în decembrie; dacă discuțiile se prelungesc în 2027, competițiile electorale din țările mari ar putea bloca procesul și ar putea pune în pericol intrarea în vigoare a noului buget la 1 ianuarie 2028.