MAE respinge acuzațiile Rusiei privind achiziția Portului Giurgiulești: „Propagandă stalinistă"

Ministerul Afacerilor Externe a reacționat dur luni la criticile venite de la Moscova cu privire la preluarea de către România a Portului Giurgiulești din Republica Moldova. Purtătorul de cuvânt al diplomației române, Andrei Bogdan Țărnea, a acuzat Federația Rusă de „propagandă stalinistă" și a afirmat că Moscova încearcă să controleze statele vecine, negând suveranitatea și identitatea națională a acestora.

Țărnea a subliniat că Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire și omoară zilnic civili în Ucraina. El a susținut că orice oficial rus care vorbește despre identitatea națională a unei țări se află într-o contradicție evidentă, iar identitățile și aspirațiile naționale nu răspund cerințelor Moscovei nici în privința limbii, nici în privința deciziilor economice și a investițiilor. Diplomatul a transmis că au trecut timpurile când Moscova alegea cu forța pentru aceste națiuni sau le impunea ce să facă.

Țărnea a susținut că Rusia țaristă și apoi Uniunea Sovietică au avut o politică oficială de rusificare forțată a popoarelor ocupate. El a afirmat că războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei.

Oficialul rus Iuri Pilipson, director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a declarat duminică, într-un interviu pentru agenția TASS, că autoritățile din România acordă sprijin militar direct Ucrainei și că România este deja implicată în furnizarea de sprijin militar-logistic direct regimului de la Kiev. Pilipson a susținut că portul moldovenesc Giurgiulești a fost transformat într-un nod de tranzit pentru livrarea de mărfuri către Ucraina, inclusiv pentru forțele armate ucrainene.

Pilipson a mai afirmat că implicarea României în preluarea portului ridică semne de întrebare asupra adevăratelor scopuri ale utilizării acestuia în viitorul apropiat. El a susținut că promovarea unirii României cu Republica Moldova face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice. Oficialul rus a invocat datele ultimului recensământ, potrivit cărora 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și 8% români, pentru a susține că majoritatea locuitorilor Republicii Moldova nu doresc să renunțe la identitatea națională sau la statalitatea țării.