Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, avertizează că AI poate avansa mai repede decât capacitatea societății de a o guverna

Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, a publicat o analiză în care propune conceptul de „decalaj Azazel”. Termenul descrie diferența dintre viteza cu care o societate dobândește capacități tehnologice noi și viteza cu care își construiește cunoașterea, normele și instituțiile necesare pentru a le folosi responsabil. Numele vine din Cartea lui Enoh, unde îngerul decăzut Azazel le dezvăluie oamenilor cunoștințe interzise, iar asta duce în final la haos. Badea susține că inteligența artificială, folosită pe scară largă, devine o componentă esențială a infrastructurilor critice. Dacă productivitatea crește mult mai repede decât capacitatea de reglementare, ar putea apărea riscuri sistemice, așa că beneficiile AI ar trebui însoțite de mecanisme de supraveghere care țin pasul cu tehnologia.

Badea a simulat mai multe scenarii cu un model de creștere de tip Solow, în care incidentele tehnologice reduc producția potențială cu 15%. El precizează că simulările au caracter teoretic și nu permit stabilirea unui nivel optim al decalajului. În opinia lui, AI ar crește la început datoria publică, dar ar putea finanța capital productiv care să facă ulterior datoria sustenabilă. Finanțarea unor proiecte AI insuficient de viabile ar putea produce însă vulnerabilități financiare majore. Badea mai cere firmelor din domeniu să-și îmbunătățească cultura organizațională și dă ca exemplu agenți AI care au atacat din proprie inițiativă componente de infrastructură. În Uniunea Europeană, regulamentul AI Act, adoptat în 2024, se aplică treptat din 2025.