Legea salarizării unitare: plafon de 12,1 miliarde lei, clauză de protecție și grilă pe 12 grade

Guvernul a luat act, în ședința de joi, de finalizarea procesului de revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), etapă care deschide calea depunerii Cererii de plată nr. 5, estimată la aproximativ 2 miliarde de euro. În urma celei de-a treia revizuiri, valoarea totală a PNRR a ajuns la 20,1 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde reprezintă granturi și 6,5 miliarde împrumuturi. Noua structură a cererii, agreată cu Comisia Europeană, cuprinde 75 de jaloane și ținte, iar valoarea brută solicitată este de 2,66 miliarde de euro. Potrivit calendarului convenit cu Comisia, noua Decizie de punere în aplicare a Consiliului ar urma să fie aprobată la începutul lunii august, dată la care România va depune efectiv cererea, în timp ce Cererea de plată nr. 6 este programată pentru sfârșitul lunii septembrie.

În paralel, se conturează noua lege a salarizării unitare din sectorul public, un alt jalon important al PNRR, de care este legată o sumă de 770 milioane de euro. Ministrul Dragoș Pîslaru a explicat că solicitările venite din partea instituțiilor publice și a sindicatelor au depășit 20 de miliarde de lei, o sumă pe care statul nu și-ar putea-o permite fără a-și pune în pericol angajamentele fiscale. În urma discuțiilor cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană, s-a stabilit un plafon maxim de impact financiar de 12,1 miliarde de lei, derivat din forma renegociată a PNRR și din ținta de deficit de 7,3% din PIB. Proiectul a fost negociat de Ministerul Muncii, împreună cu experți ai Băncii Mondiale, în 14 sesiuni de consultare cu sindicatele și instituțiile publice, însumând peste 30 de ore de discuții.

Vineri, o nouă variantă a proiectului a fost prezentată partidelor politice, în cadrul unei întâlniri la Palatul Cotroceni, coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete, la care au participat reprezentanți ai partidelor pro-occidentale, ministrul interimar al Muncii și oficiali ai Administrației Prezidențiale. Pîslaru a precizat că guvernul nu poate iniția singur acest proiect legislativ, responsabilitatea revenind partidelor politice, și și-a exprimat speranța că un acord va fi atins la începutul săptămânii viitoare. Deputata PNL Raluca Turcan a susținut că noua lege trebuie construită pe echitate, responsabilitate și capacitate financiară, subliniind că niciun venit aflat în plată nu va scădea și că obiectivul este creșterea salariilor categoriilor rămase în urmă, precum profesorii debutanți, bibliotecarii sau muzeografii.

Proiectul introduce o grilă unică de ierarhizare a funcțiilor publice, cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8, salariul de bază rezultând din înmulțirea coeficientului cu o valoare de referință stabilită anual de Guvern. Pentru angajații care ar pierde bani prin recalculare, textul prevede o clauză de protecție tranzitorie: veniturile vor fi menținute la nivelul din noiembrie 2026 printr-o diferență salarială, atâta timp cât persoana rămâne pe aceeași funcție. De la intrarea în vigoare a legii, contractele colective sau individuale de muncă nu vor mai putea negocia drepturi salariale care depășesc prevederile legale. În sectorul sanitar, proiectul detaliază sporuri specifice — precum un spor de 15% pentru personalul din ture, majorări de 30% pentru munca în zilele nelucrătoare și tarife diferențiate pentru gărzile de urgență și de monitorizare. Ministrul Florin Manole a precizat că sindicatele s-au arătat mulțumite de coeficienții propuși pentru 2026, deși sunt necesare calcule suplimentare pentru unele categorii, precum asistenții medicali cu studii postliceale.

Cu toate acestea, sindicatele din învățământ au transmis vineri o poziție critică față de proiect. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret" susțin că varianta „îmbunătățită" a proiectului reprezintă o nouă „ofensă" adusă personalului din educație și că acesta încalcă angajamente asumate de Guvern și obligații prevăzute de legislația în vigoare. Sindicaliștii afirmă că proiectul ignoră complet OUG nr. 57/2023, adoptată după greva generală din educație din 2023, care stabilește că salarizarea profesorului debutant trebuie raportată la salariul mediu brut pe economie și că grila salarială trebuie construită pentru a stimula evoluția în carieră. Potrivit sindicatelor, raportul dintre salariul profesorului debutant și salariul maxim al profesorului cu gradul didactic I și vechime maximă este mult sub nivelul necesar de cel puțin 1,47:1.

Sindicaliștii susțin că în 2024 s-a convenit ca salariul maxim al profesorului din învățământul preuniversitar cu gradul didactic I și vechime maximă să fie echivalent cu salariul unui medic specialist. Potrivit federațiilor, Guvernul propune acum o grilă salarială în care diferența este de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorului. Față de varianta grilei prezentate în mai, majorările sunt doar simbolice: profesorul debutant ar primi în plus 410 lei brut (aproximativ 240 de lei net), iar profesorul cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime ar primi în plus 164 de lei brut (aproximativ 96 de lei net). Guvernul propune o sumă fixă de 410 lei brut (240 de lei net) pentru activitatea de dirigenție.

Sindicaliștii susțin că sunt diminuate indemnizațiile pentru predarea în regim simultan, pentru activitatea desfășurată în zone izolate, pentru practica pedagogică și pentru alte drepturi specifice sistemului de învățământ. Ei afirmă că proiectul trebuie analizat împreună cu măsurile deja adoptate prin Legea nr. 141/2025, inclusiv majorarea normei didactice, creșterea efectivelor de elevi la clasă și diminuarea tarifului pentru plata cu ora. Reprezentanții celor două federații susțin că proiectul adâncește discriminările salariale, accentuează lipsa de atractivitate a carierei didactice și condamnă sistemul de învățământ la un declin și mai accentuat, completând o politică prin care educația este transformată într-un domeniu din care se taie succesiv bani, într-un sistem de învățământ deja subfinanțat. Sindicaliștii au declarat că decizia este profund iresponsabilă și că Guvernul își asumă responsabilitatea pentru adâncirea conflictului social din educație și pentru declanșarea unor noi acțiuni de protest. Federațiile fac apel la parlamentarii României să respingă proiectul de lege și susțin că Parlamentul are obligația de a corecta această gravă nedreptate.