Legea integrității intră miercuri în votul Senatului, după avizarea favorabilă în Comisia pentru administrație publică

Proiectul legii integrității a ajuns la Senat, camera decizională, după ce Camera Deputaților l-a adoptat luni, ca primă cameră sesizată, cu 184 de voturi pentru, două împotrivă, 16 abțineri și 68 de deputați prezenți care nu au votat. Legea trebuie adoptată până la sfârșitul lunii august pentru ca România să nu piardă fonduri europene din PNRR.

Marți, Comisia pentru administrație publică a Senatului a dezbătut modificările la legislația privind integritatea și a avizat favorabil proiectul în varianta care păstrează amendamentele PSD și AUR. La vot s-au înregistrat 8 voturi pentru, 5 abțineri și 3 voturi împotrivă. UDMR a votat pentru avizarea favorabilă, PNL s-a abținut, iar USR a votat împotriva proiectului. Președintele comisiei, Karoly Csaszar, senator UDMR, a votat pentru.

Legea urmează să intre miercuri în votul Senatului, după ce raportul va fi întocmit în Comisia juridică.

Forma votată în Camera Deputaților include două amendamente depuse de PSD și AUR în Comisia juridică. Primul prevede că aleșii locali și demnitarii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv în situațiile deja soluționate definitiv, iar pentru cazurile constatate ulterior mandatul încetează la data rămânerii definitive a raportului de evaluare ori a hotărârii judecătorești. Al doilea, inițiat de AUR, extinde obligația declarațiilor de avere și de interese la soți și la partenerii de viață — persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți — ai președintelui, parlamentarilor, premierului, miniștrilor și altor demnitari de rang înalt.

Agenția Națională de Integritate a transmis oficial că susține soluția prin care se elimină posibilitatea de a fi încălcat regimul conflictului de interese. Potrivit ANI, inspectorii monitorizează în prezent 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului sau a funcției, 75% dintre acestea privând persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective. Aproape jumătate dintre cele 122 de persoane continuă să ocupe funcții publice sau elective pentru care depun declarații de avere și interese.

ANI a contrazis poziția exprimată de PNL și de Ilie Bolojan, care susțineau că amendamentul vizează doar pe Dominic Fritz. Agenția a precizat că noua formă a legii are implicații pentru zeci de aleși locali și funcționari publici aflați sub interdicțiile legale.

Amendamentul PSD, susținut de AUR, este pus în legătură cu situația primarului Timișoarei și președintelui USR, Dominic Fritz, care a pierdut definitiv în iunie, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul cu ANI privind un conflict de interese, și ar putea duce la încetarea mandatului său. USR nu a votat amendamentul, iar PNL a susținut, printr-un comunicat, că acesta vizează eliminarea lui Fritz din funcție. Vicepremierul interimar Tanczos Barna a criticat modificările, iar PNL și USR susțin că sunt neconstituționale; dacă legea va fi adoptată, ea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan, iar contestatarii anunță că ar putea ajunge la Curtea Constituțională. În forma actuală, partenera președintelui, Mirabela Grădinaru, s-ar putea număra printre persoanele obligate să depună declarații.