Kazahstanul a reluat exporturile de țiței prin terminalul CPC de la Marea Neagră

Kazahstanul a reluat exporturile de țiței prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), după ce consorțiul a început din nou să accepte petrol de la expeditori și a repornit operațiunile de încărcare la terminalul maritim din portul rusesc Novorossiisk, a anunțat Ministerul Energiei de la Astana. Încărcarea se desfășoară la două dintre instalațiile de amarare offshore ale terminalului, unde petrolierele SEAMAJESTY și MILOS preiau țiței furnizat de Tengizchevroil, operatorul celui mai mare zăcământ petrolier al țării, Tengiz, companie controlată de grupul american Chevron.

Ministerul kazah a precizat că reluarea acceptării petrolului permite companiilor producătoare să restabilească livrările în sistemul de conducte și să reia exporturile pe mare, dar a avertizat că activitatea va continua în funcție de evaluarea permanentă a situației de securitate din Marea Neagră și de respectarea cerințelor de siguranță. Autoritățile de la Astana au spus că rămân în contact constant cu conducerea CPC și cu principalii expeditori pentru a asigura un transport neîntrerupt al țițeiului kazah.

Încărcările fuseseră suspendate temporar în săptămâna precedentă, după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave civile care încărcau petrol în apropierea portului Novorossiisk. Printre vasele afectate s-au numărat petrolierele ASIA, NISSOS IOS și NELSA, ultimul fiind lovit în timp ce se afla la una dintre instalațiile de încărcare ale CPC. Rusia a atribuit atacurile Ucrainei, iar Kievul nu a comentat public acuzațiile; Kazahstanul a condamnat loviturile, susținând că navele efectuau operațiuni comerciale legitime și că atacarea lor pune în pericol securitatea energetică internațională. Blocajul a forțat producătorii kazahi să reducă extracția pentru a evita umplerea capacităților de stocare, producția zilnică a țării scăzând semnificativ față de mediile lunilor anterioare — la Tengiz, extracția s-a redus cu peste jumătate.

Conducta CPC, cu o lungime de aproximativ 1.500 de kilometri, leagă zăcămintele Tengiz, Kașagan și Karaciaganak de Novorossiisk și asigură circa 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, respectiv volume echivalente cu aproximativ 2% din oferta mondială de țiței. Ruta este esențială și pentru România: în perioada ianuarie-noiembrie 2025, țara a importat din Kazahstan aproximativ 5,15 milioane de tone de petrol, peste 60% din totalul importurilor naționale, urmate de Azerbaidjan (1,25 milioane de tone) și Libia (circa 792.000 de tone). O mare parte din țiței traversează Marea Neagră și este descărcată la terminalul offshore Midia, aflat la circa 8,6 kilometri în larg, care alimentează rafinăria Petromidia de la Năvodari — unitate ce procesează în principal sortimentele kazahe CPC și KEBCO și a prelucrat în 2025 un volum record de aproximativ 5,3 milioane de tone.

Reluarea exporturilor reduce riscul ca rafinăriile românești să caute rapid volume alternative, de regulă mai scumpe, din Azerbaidjan, Africa de Nord sau Orientul Mijlociu, după ce întreruperea livrărilor contribuise la creșterea cotațiilor fizice ale unor sortimente. În paralel, Asociația Energia Inteligentă a publicat un scenariu de stres privind o blocare de șase luni a fluxului kazah, potrivit căruia România ar avea în continuare benzină, dar stocurile comerciale de motorină s-ar putea epuiza după aproximativ 40 de zile, cu întârzieri de aprovizionare și golirea stațiilor independente; din cele aproximativ două milioane de tone ale rezervei strategice, doar circa jumătate s-ar afla efectiv pe teritoriul României. Dumitru Chisăliță a precizat că analiza este un exercițiu de stres, nu o prognoză.