Iranul avertizează statele din Golf și analizează atacuri asupra unor ținte americane din Europa

Șeful forțelor armate iraniene, generalul Ali Abdollahi, a avertizat miercuri statele din Golful Persic că orice asistență sau facilitare acordată armatei americane va fi considerată drept participare directă la operațiunile militare ale Washingtonului împotriva Iranului. Oficialul iranian a spus că este improbabil ca un număr atât de mare de aeronave militare americane, inclusiv avioane de realimentare, să staționeze în baze regionale fără știrea guvernelor-gazdă, avertizând că Teheranul este la curent cu declarațiile acestor state privind neautorizarea folosirii teritoriului lor împotriva Iranului. Avertismentul survine pe fondul redeplasării portavionului USS George Washington în Orientul Mijlociu, care urmează să înlocuiască USS Abraham Lincoln.

Paralel, potrivit unor dezvăluiri ale Financial Times, bazate pe două surse din interiorul regimului de la Teheran, Iranul a evaluat și posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective militare americane din sud-estul Europei, inclusiv din Bulgaria, în cazul în care președintele Donald Trump ar decide să escaladeze conflictul. O sursă a precizat că și Cipru se numără printre potențialele ținte de represalii. Separat, forțele iraniene ar fi analizat și varianta atacării cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Hormuz, în cazul unei escaladări a conflictului.

Sursele citate au declarat că regimul de la Teheran pregătește un plan pentru extinderea conflictului dincolo de Orientul Mijlociu, dacă Trump își pune în aplicare amenințările anterioare de a lovi infrastructura iraniană, iar reacția Iranului nu ar avea „nicio limită” în cazul unei agresiuni americane. Un analist militar, Sidharth Kaushal, a estimat că amenințarea Iranului la adresa Europei este „reală, dar limitată”, Teheranul putând folosi rachete balistice cu rază medie de acțiune, precum seria Shahab, împotriva unor instalații americane din sudul și sud-estul continentului.

Donald Trump a declarat marți că nu există și nici nu sunt programate discuții cu Teheranul. România nu figurează printre statele menționate ca posibile ținte, deși Bucureștiul a fost avertizat expres de Teheran după ce a aprobat folosirea bazelor Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii de către forțele americane. Contextul mai amplu include eșecul unui memorandum semnat în iunie între SUA și Iran, destrămat după atacuri iraniene asupra unor nave în Strâmtoarea Hormuz, reluarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și impasul negocierilor pentru redeschiderea strâmtorii, pe fondul numirii unor lideri de linie dură în structurile de securitate iraniene, inclusiv a lui Mohsen Rezaei ca cel mai înalt oficial pe probleme de securitate.