Între frica de orizont și tăcerea farurilor: ce a mai rămas din statul român la Ziua Marinei?

Este o sărbătoare a onoarei, a datoriei și a suveranității care se apără la limita dintre uscat și necuprins.

Anul acesta însă, faleza de la Constanța nu a fost scena măreției naționale, dimpotrivă, a devenit teatrul absurdului, al dezarticulării și al unei dureroase lipse de empatie. În loc de… Citește articolul integral pe Jurnalul ↗ (se deschide în filă nouă)