INS: Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,6% în primul semestru, România singura din UE cu declin și în iunie

Institutul Național de Statistică a publicat datele privind comerțul cu amănuntul din primul semestru al anului 2026. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut cu 5,6% în datele brute față de perioada similară din 2025.

Pe seria ajustată sezonier și în funcție de numărul de zile lucrătoare, scăderea a fost de 5,7% comparativ cu primele șase luni din 2025.

Analiza pe categorii de produse arată scăderi diferențiate. Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 7,3% în datele brute și cu 7,5% pe seria ajustată sezonier. Vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 4,2% în datele brute și cu 4,3% pe seria ajustată. Vânzările de carburanți au scăzut cu 4% în datele brute și cu 2,6% pe seria ajustată.

În iunie 2026, comparativ cu iunie 2025, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 5,7% în datele brute și cu 7,3% pe seria ajustată sezonier. Față de mai 2026, comerțul cu amănuntul a scăzut în iunie cu 0,5% în datele brute și cu 1,2% pe seria ajustată sezonier.

Conform datelor Eurostat, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și cu 0,7% în zona euro în iunie 2026 comparativ cu iunie 2025. România, Belgia și Germania sunt singurele state membre ale Uniunii Europene unde s-a înregistrat un declin al volumului comerțului cu amănuntul în iunie 2026 față de aceeași lună din 2025. În iunie 2026 comparativ cu luna precedentă, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 0,1% în Uniunea Europeană și cu 0,3% în zona euro.

Președintele Confederației Forța Agricolă (CFA) România, Adrian Codîrlașu, a caracterizat reculul consumului drept sever, situând nivelul actual la aceeași poziție ca la sfârșitul anului 2023. Potrivit Codîrlașu, consumul a fost artificial crescut în 2024 în contextul anului electoral, iar acum a revenit la nivelul de la care a plecat. Codîrlașu a spus că s-a „spart balonul consumului". Analistul a atribuit scăderea consumului inflației ridicate și pierderii puterii de cumpărare, în contextul unei datorii publice nesustenabile și a celei mai mari inflații din Uniunea Europeană.

Economiștii BCR au apreciat că consumul privat va rămâne deprimat în trimestrul al doilea. Economiștii ING au spus că consumul privat va reprezenta „o frână importantă" pentru economia României în trimestrul al doilea. Ștefan Posea, economist ING, a afirmat că 2026 se conturează ca un an de uitat pentru retailerii din România. ING estimează că PIB-ul României va înregistra o contracție anuală de 1,9% în trimestrul al doilea și prognozează o scădere a PIB de 0,5% în 2026 și o revenire a creșterii la 2,3% în 2027.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a arătat că scenariul de bază al Guvernului rămâne o creștere economică de 0,1% în acest an. Alexandru Nazare a spus că procesul de dezinflație ar urma să înceapă în perioada august-septembrie.

Reducerea consumului susține scenariul unei recesiuni în economia românească în acest an, cu posibilitatea ca aceasta să fie mai severă decât estimarea Fitch de -0,6%.