Infracțiunile motivate de ură s-au triplat în România în trei ani: 492 de cazuri în 2025, față de 129 în 2022

Raportul anual al Guvernului privind implementarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (perioada iulie 2025 – iulie 2026) relevă o escaladare alarmantă a infracțiunilor motivate de ură. Statisticile Poliției Române arată o creștere de 281,4% în patru ani: de la 129 de cazuri în 2022 la 492 în 2025. În 2025 au fost investigate 415 infracțiuni privind incitarea la ură sau discriminare ori împiedicarea exercitării libertății religioase, dintre care 251 au fost înregistrate ca infracțiuni de incitare la ură sau discriminare — 188 dintre ele în mediul online. Ministerul Public a derulat activități de cercetare penală în 787 de dosare din categoriile analizate, dintre care 525 au fost înregistrate în 2025.

Raportul constată o „normalizare de nivel discursiv și simbolic", mai ales online, dar și în spațiul fizic, cu utilizarea simbolurilor asociate Mișcării Legionare, nazismului și supremației albe, acte de vandalism și amenințări cu moartea. Documentul avertizează asupra „coagulării fenomenului radicalizării extremist-naționaliste", indicând internetul drept principalul spațiu de propagare a ideilor radicale. Un sondaj realizat în noiembrie 2025 la comanda Institutului „Elie Wiesel" arată că 40% dintre respondenți considerau că evreii acționează pentru destabilizarea societății, 35% susțineau restricționarea accesului evreilor la anumite ocupații, iar aproape jumătate aderau la afirmația că „evreii vor să domine lumea". Raportul consemnează șase măsuri complet finalizate, zece parțial finalizate și 17 nefinalizate, avertizând că activitatea trebuie accelerată în ultimul an de implementare pentru recuperarea decalajelor.