Înalta Curte se pronunță joi în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților, cu miza de 1 miliard de euro

Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță joi, 3 septembrie, în procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza procesului este de aproximativ 1 miliard de euro (echivalent cu circa 5 miliarde de lei), reprezentând restanțe rezultate din majorări salariale de 25% stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești din 2023, aplicate cu efect din 2018.

Procesul se află în faza de recurs după ce Curtea de Apel București a admis pe 5 mai acțiunea Înaltei Curți și a obligat Guvernul să plătească drepturile restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Hotărârea instanței de fond prevede că Executivul trebuie să pună în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a acesteia. În caz de întârziere, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Înalta Curte susține în cererea de chemare în judecată că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive de mai bine de zece ani încalcă dreptul de proprietate al magistraților și afectează principiul separării puterilor în stat, precum și autoritatea hotărârilor judecătorești.

Instanța supremă va trebui să se pronunțe și asupra cererilor Guvernului privind sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Reprezentantul Guvernului a solicitat instanței sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ, cerând ca CCR să stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului. Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii a instanței europene.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte, susținând că instanța s-ar fi substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară.

În proiectul de buget transmis Parlamentului în martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent, pentru a acoperi plata drepturilor salariale restante. Guvernul a decis ulterior amânarea unei părți din aceste plăți și redirecționarea fondurilor către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.