Datoria publică a României a depășit 60% din PIB. Guvernul înghață cheltuielile salariale și de asistență socială

Ministerul Finanțelor a prezentat miercuri Guvernului o informare privind depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică a României. Potrivit datelor Eurostat publicate la 21 iulie 2026, datoria publică era de 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru al anului.

Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, depășirea acestui prag declanșează constrângeri legislative. Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile cu asistența socială cât timp datoria publică se menține peste 60% din PIB. Ministerul Finanțelor estimează că datoria publică va continua să crească, ajungând la 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028, înainte de a intra pe o traiectorie descendentă.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. El a precizat că orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată în limitele cadrului fiscal-bugetar și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară. Nazare a avertizat că orice derogare de la regulile fiscal-bugetare poate pune presiune suplimentară asupra credibilității și stabilității finanțelor publice.

Planul bugetar-structural național pe termen mediu stabilește pentru România o perioadă de ajustare de șapte ani, cu plafoane anuale de creștere a cheltuielilor nete de 2,6% pentru 2026, 4,6% pentru 2027, 4,4% pentru 2028, 4,2% pentru 2029 și 4% pentru 2030. Deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.

Nazare a declarat că România a trecut recent testele agențiilor de rating „la limită" și că acestea transmit semnalul că țara trebuie să continue consolidarea fiscală. În primul semestru al anului, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile.

România rămâne în procedura de deficit excesiv. Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României a fost evaluat de Comisia Europeană și aprobat prin recomandare de Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025.