Guvernul ține în funcțiune centralele pe lignit de la Turceni și Craiova, deși PNRR cerea închiderea lor de luni

Centralele pe lignit de la Turceni și Craiova nu se închid pe 31 august, așa cum se angajase România prin PNRR, ci rămân în producție încă un an și jumătate: grupurile Craiova 1 și 2 până la sfârșitul trimestrului al doilea din 2027, iar Turceni 5 până la sfârșitul primului trimestru din 2028. Decizia a fost luată vineri, printr-un memorandum aprobat în ședința Executivului, iar România a cerut Comisiei Europene amânarea termenelor.

Guvernul își justifică decizia prin deficitul hidrologic sever de pe Dunăre, temperaturile ridicate prognozate pentru începutul lui septembrie, creșterea consumului la orele de vârf și producția redusă estimată din surse eoliene și fotovoltaice, la care se adaugă riscul ca importurile să fie limitate în cazul unei crize regionale de energie. Angajamentul asumat prin PNRR, Ținta 119a, prevedea scoaterea din exploatare până la 31 august 2026 a unor capacități pe lignit și huilă însumând 710 MW.

Miza financiară este semnificativă: jalonul de decarbonare valorează 771 de milioane de euro, iar într-un scenariu în care penalitatea ar fi calculată la 17% din această sumă, dezangajarea ar putea ajunge la 124,4 milioane de euro. Există și riscul mai mare, al pierderii unui miliard de euro, dacă ar fi afectat caracterul ireversibil al țintelor și jaloanelor deja îndeplinite și plătite — o îngrijorare pe care Comisia Europeană a exprimat-o în legătură cu modificările aduse legii decarbonizării, promovate de PSD, care ar bloca închiderea oricărei unități pe cărbune până la apariția unei capacități alternative. Premierul Ilie Bolojan a declarat la Prima News că România poate pierde până la 100 de milioane de euro din fonduri europene din cauza amânării, motivând că altfel locuitorii Craiovei ar risca să rămână fără căldură în iarna următoare și amintind că proiectele de înlocuire a centralelor pe cărbune cu unele pe gaz au fost ratate timp de cinci ani. Purtătoarea de cuvânt Ioana Dogioiu a spus că, deocamdată, nu se știe dacă Comisia Europeană va penaliza România.

În aceeași ședință, Guvernul a prelungit cu o lună, până la 30 septembrie 2026, situația de criză în energie. În acest interval, Transelectrica poate aplica măsurile de siguranță din HG nr. 603/2026 — creșterea rezervelor tehnologice, pornirea grupurilor din rezervă tehnică, reducerea capacității de interconexiune și, în ultimă instanță, limitarea în tranșe a consumului marilor consumatori industriali, cu anunț prealabil de cel puțin 24 de ore. Executivul prezintă măsura drept preventivă și spune că, cel mai probabil, nu va fi aplicată.

Cauza crizei rămâne nivelul Dunării: debitul la Baziaș este cel mai scăzut din istoria măsurătorilor, aproximativ 1.300 m³/s față de o medie de 3.900 m³/s în august, ceea ce a dus la oprirea controlată a Reactorului 1 de la Cernavodă pe 27 iulie și a Reactorului 2 pe 13 august. Repornirea centralei nucleare ar fi posibilă la mijlocul lunii septembrie, dacă debitul o permite. Vulnerabilitatea principală a Sistemului Electroenergetic Național este deficitul de producție dispecerizabilă între orele 18:00 și 22:00, iar consumul la vârful de seară poate depăși 7.500 MW în zilele călduroase. Coordonatorul situației, Mihai Jurca, a anunțat că în jurul datei de 13 septembrie va fi prezentat un raport tehnic final, cu soluții, calendar de implementare și surse de finanțare.