Guvernul prelungește starea de alertă energetică până la 30 septembrie, pe fondul debitului scăzut al Dunării

Guvernul a decis vineri prelungirea stării de alertă în energie până la 30 septembrie 2026, ca răspuns la criza energetică declanșată de închiderea controlată a Reactorului 1 de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă pe 27 iulie. Măsura a fost inițiată de premierul demis Ilie Bolojan la sfârșitul lunii iulie, iar autoritățile au încercat ulterior să evite oprirea completă a centralei, dar demersurile au eșuat după oprirea controlată a Reactorului 2 pe 13 august.

Situația energetică rămâne critică din cauza debitului Dunării, care se menține la cele mai mici cote din istorie și afectează funcționarea Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Conform estimărilor, la mijlocul lunii septembrie, debitul Dunării ar trebui să permită reluarea funcționării centralei nucleare.

Prin prelungirea aprobată, cadrul de intervenție rămâne disponibil până la 30 septembrie 2026, permițând Transelectricii să aplice măsurile de siguranță prevăzute în HG nr. 603/2026. Vulnerabilitatea principală a Sistemului Electroenergetic Național rămâne deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul 18:00 - 22:00. Guvernul a indicat că prelungirea este justificată de menținerea deficitului hidrologic sever pe Dunăre, de prognoza unor temperaturi ridicate și a creșterii consumului de energie electrică în orele de vârf, precum și de producția redusă prognozată din surse eoliene și fotovoltaice. Există, de asemenea, riscul limitării posibilităților de import în cazul unei eventuale crize regionale de energie.

Guvernul a transmis Comisiei Europene un memorandum prin care cere amânarea închiderii grupurilor de producție de la Turceni și Craiova. Capacitățile de la Craiova 1 și 2 vor fi menținute în producție până la sfârșitul trimestrului al II-lea din 2027, iar Turceni 5 până la sfârșitul trimestrului I din 2028. Decizia a fost aprobată în contextul obligațiilor asumate de România prin PNRR, Ținta 119a. Comisia Europeană va analiza modificările aduse legii decarbonizării și va decide dacă va penaliza România pentru menținerea în funcțiune a acestor grupuri. Jalonul de decarbonare are o valoare de 771 de milioane de euro, iar dezangajarea ar putea fi de 124,4 milioane de euro dacă penalitatea este calculată la 17% din suma respectivă. România ar putea pierde un miliard de euro dacă va fi afectat caracterul ireversibil al țintelor și jaloanelor deja îndeplinite și plătite.

Mihai Jurca, ministrul Energiei, a declarat joi că a supravegheat personal timp de două zile procedurile pentru remedierea situației de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă. El a confirmat că Guvernul va prezenta la jumătatea lunii septembrie un raport tehnic privind efectele crizei energetice, iar raportul final, preconizat pentru 13 septembrie 2026, va include soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare. Jurca a asigurat că Guvernul va continua informarea periodică despre nivelurile înregistrate și stadiul lucrărilor.