Guvernul cade la pace: PSD și PNL se acuză reciproc pentru pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR

România va pierde aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene PNRR, după ce partidele fostei coaliții de guvernare — PSD, PNL, USR și UDMR — nu au reușit să ajungă la un consens privind Legea salarizării bugetarilor, deși termenul-limită era sfârșitul lunii august. Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri seara eșecul negocierilor, precizând că textul legii era aproape finalizat tehnic, dar că cele patru formațiuni nu au ajuns la un acord politic în ultimele patru luni, cât timp Administrația Prezidențială a mediat discuțiile.

Eșecul a declanșat un schimb dur de acuzații între PNL și PSD. Premierul interimar Ilie Bolojan a scris pe Facebook că PSD a „compromis în mod iresponsabil și populist” șansa României de a încasa banii, acuzând partidul de „ipocrizie și lașitate” și de fugă de răspundere. Potrivit lui Bolojan, trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au reușit, din 2022 încoace, să finalizeze proiectul: varianta lăsată de Florin (Marius) Manole prevedea o anvelopă salarială de 15,5 miliarde de lei, Sorin Grindeanu ar fi semnat ulterior, la Cotroceni, un acord pentru 8 miliarde de lei, iar PSD ar fi crescut apoi pretenția la 12 miliarde de lei, pe care în final nu a mai acceptat-o. Bolojan susține că din cele trei proiecte trimise spre evaluare tehnică Comisiei Europene, doar ultimul a fost considerat conform cu jalonul PNRR.

Sorin Grindeanu i-a răspuns lui Bolojan acuzându-l că nu are dialog și că pasează povara reformei asupra oamenilor, ascunzându-se în spatele unor explicații legate de deficit și PNRR. Liderul PSD a spus că partidul său nu contestă nevoia de reformă, dar vrea o lege bună, care să corecteze inechitățile, și i-a cerut public premierului să „lase loc unui guvern competent și responsabil”. Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, l-a criticat la rândul lui pe președintele Nicușor Dan pentru că a pus PNL „în același coș” cu PSD, susținând că responsabilitatea eșecului aparține exclusiv PSD, care ar fi deținut Ministerul Muncii ani la rând fără să ducă la capăt reforma, și lui Nicușor Dan însuși.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a adoptat un ton diferit, spunând că pierderea banilor este „o pierdere serioasă pentru țară”, dar că pe termen lung ar fi fost mai grav dacă s-ar fi adoptat în grabă un proiect prost. El a explicat că forma finală a proiectului a ajuns la parlamentari abia în ultimul moment și a fost respinsă în ultimele zile de sindicate și de reprezentanți din educație, sănătate, cultură, protecția copilului și asistență socială. Hunor a cerut ca o variantă mai bună a legii, care să nu reducă veniturile actuale ale niciunui angajat din sectorul public, să ajungă în Parlament tot în acest an, în urma unui dialog real cu sectoarele vizate.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, l-a criticat public pe PSD, spunând că legea salarizării trebuia făcută încă din 2023 și că social-democrații „ar trebui să țină capul în pământ o vreme”.