Guvernul aprobă normativ pentru limitarea consumului marilor industriali; Bolojan anunță Centru Operativ Național

Guvernul a adoptat joi un normativ care permite Transelectrica să notifice cu 24 de ore înainte marii consumatori industriali cu privire la limitarea consumului de electricitate. Măsura vizează exclusiv clienții industriali racordați la Sistemul Energetic Național, împărțiți pe tranșe. Locuințele și consumatorii casnici nu vor fi limitați sau deconectați sub nicio formă, iar spitalele, sanatoriile și unitățile a căror activitate nu poate fi întreruptă vor fi exceptate.

Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice aprobat joi prevede încărcarea grupurilor la puterea maximă disponibilă, inclusiv pornirea grupurilor aflate în rezervă, și creșterea puterii disponibile a Sistemului Energetic Național prin folosirea unităților aflate în reparație înainte de termen. Actul normativ cere și anularea retragerilor din exploatare ale unor echipamente pentru lucrări de mentenanță sau investiții. Pentru acoperirea deficitului de producție, România va solicita ajutor de avarie de la Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina, iar printre măsuri se numără și reducerea cantităților de energie la export.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că va semna joi după-amiază ordinul de înființare a unui Centru Operativ Național în sectorul energetic, cu aproximativ 15 reprezentanți ai principalilor producători și furnizori, care vor conduce operațiunile și vor mandata Transelectrica să ia măsurile necesare. Bolojan a subliniat că România nu se află în situație de blackout și că hotărârile sunt pregătite pentru o eventuală criză. El a făcut apel la reducerea voluntară a consumului în orele critice, spunând că perioada dificilă ar putea continua încă o săptămână sau chiar două.

Presiunea pe rețea a fost vizibilă miercuri seara, când cererea de electricitate a urcat aproape de vârful acestei veri: la ora 20:03, consumul instantaneu era de 7.675 MW, față de o producție internă de 5.321 MW, diferența de 2.353 MW — aproape 31% din necesar — fiind acoperită din importuri. Contextul este dat de seceta severă, care reduce producția hidro, de nivelul scăzut al Dunării (1.400 mc/s pe 6 august), care limitează apa de răcire pentru reactoarele de la Cernavodă, și de faptul că România a funcționat în acest an 50 de zile fără un reactor și 20 de zile fără două reactoare. Producția fotovoltaică dispare tocmai la orele de vârf ale serii.

Specialiștii pun problema unei vulnerabilități structurale. Profesorul Christian Năsulea susține că România produce suficientă energie, dar rămâne dependentă de importuri în anumite intervale pentru că îi lipsesc capacitățile de stocare: baterii deja instalate nu pot fi conectate la rețea din lipsa avizelor, iar racordarea poate costa un investitor un milion de euro. El avertizează că țara ar putea ajunge să depindă de infrastructura de stocare a Bulgariei și că, fără deschiderea pieței, riscă prețuri ridicate și probleme de aprovizionare.