Grevă de avertisment în Sănătate, nemulțumire față de legea salarizării; urmează grevă generală din 28 iulie

Angajații din spitalele publice din toată țara au intrat luni, 20 iulie 2026, într-o grevă de avertisment de două ore, între orele 09:00 și 11:00, organizată de Federația Sanitas. Protestele au afectat sute de spitale din București și din întreaga țară, inclusiv Spitalul Clinic de Urgență Floreasca. Serviciile medicale esențiale au fost asigurate pe durata protestului, activitatea medicală fiind menținută de aproximativ o treime dintre angajați, iar urgențele au fost tratate fără restricții.

Principala nemulțumire a sindicaliștilor este proiectul legii salarizării unitare din sectorul bugetar, pe care îl consideră impus fără o negociere reală cu partenerii sociali, și blocarea posturilor din sistemul sanitar. Președintele Federației Sanitas, Iulian Pope, susține că Guvernul Bolojan a închis definitiv ușa dialogului social și a impus o lege elaborată fără consultare autentică. El a precizat că greva nu este îndreptată împotriva spitalelor sau a pacienților, ci împotriva politicilor economice și sociale promovate de Guvern. Potrivit lui, proiectul actual nu rezolvă inechitățile salariale semnalate anterior, unii colegi ar urma să piardă venituri, iar munca personalului din sănătate rămâne subevaluată.

Sanitas critică în special modificările privind sporurile, avertizând că peste 30% dintre angajații din sănătate ar putea pierde aceste drepturi. Federația susține că sporurile propuse — de 3-5 lei pe oră pentru ture de noapte, weekend și sărbători legale — sunt demotivante și diminuează veniturile personalului. În același timp, personalul TESA și cel din asistența socială ar rămâne slab remunerat. Potrivit reprezentanței SANITAS Constanța, Cristinei Rădulescu, peste 75% dintre membrii de sindicat din unitățile sanitare din județul Constanța au semnat pentru aderarea la grevă. La nivel național, s-au strâns 48.700 de semnături pentru grevă.

Dacă revendicările nu sunt luate în considerare, federația a anunțat o grevă generală pe termen nelimitat începând cu 28 iulie 2026 — a doua etapă de protest, după cele aproximativ 15.000 de persoane care au ieșit în Piața Victoriei în iunie și au declanșat o „grevă japoneză".

Proiectul de lege, prezentat de ministrul muncii Dragoș Pîslaru și publicat la 17 iulie 2026, propune o reașezare amplă a veniturilor din sistemul sanitar: salarii de bază calculate după o formulă unică, gărzi raportate la noile grile, sporuri pentru condiții de muncă limitate ca valoare și număr de beneficiari, coeficienți mai mari pentru medicina legală, dar niveluri inferioare pentru angajații din ambulatorii și unități medico-sociale. Majorările acordate unor spitale ar urma să fie compensate prin diminuări în alte unități. Conform noului proiect, sporurile ar urma să fie împărțite pe trei categorii: cele din primul nivel ar putea fi acordate pentru cel mult 10% dintre angajați, iar sporurile din nivelurile doi și trei ar putea fi acordate pentru maximum 20% dintre salariați. Proiectul prevede, de asemenea, că drepturile salariale în plată nu pot fi mai mari decât cele stabilite prin lege și că prin contracte nu pot fi negociate drepturi salariale care contravin legii.

Președintele SANITAS Olt, Roxana Dumitrescu, a declarat că sistemul medical românesc are nevoie de aproximativ 30.000 de angajați pentru a acoperi deficitul actual de personal, o problemă care se intersectează cu nemulțumirile privind salarizarea.

Deputatul PSD Florin Manole a declarat că sindicaliștii Sanitas au dreptate să fie nemulțumiți și că proiectul trebuie modificat. El a afirmat că este normal ca o lege să sufere modificări pe parcursul elaborării ei, inclusiv la sugestia ministerelor sau a sindicatelor, și că protestatarii trebuie ascultați, observațiile lor urmând să fie integrate în măsura în care bugetul permite amendamentele. Manole a precizat că există o anvelopă bugetară raportată la reducerea deficitului și la cheltuielile cu salarizarea și pensiile asumate de România. El a susținut că problema nu este forma imperfectă a proiectului, ci faptul că observațiile nu sunt integrate în forma finală după consultări. Manole a menționat că ierarhizarea funcțiilor din proiect a fost finalizată în 2024 de echipa Ministerului Muncii împreună cu echipa Băncii Mondiale, în consultare cu multe sindicate și ținând cont de corelarea pe verticală și pe orizontală a sistemelor. El a declarat că, în 2024, aranjarea grilelor s-a făcut la un nivel satisfăcător, deși nu și coeficienții aferenți fiecărei funcții. Manole a afirmat că proiectul a avut variante diferite, inclusiv unele de 30 de miliarde, dar și variante de 8 și 24 de miliarde de lei, și că un calendar aprobat printr-o notă de Guvern nu a fost respectat. Social-democrații au deschiderea de a negocia în Parlament pentru modificarea proiectului.

Ministrul Pîslaru a precizat că solicitările din sectorul public și de la sindicate au depășit 20 de miliarde de lei, mult peste valoarea jalonului din PNRR, de 12,1 miliarde de lei (7,3% din PIB). PNL și USR susțin documentul. PSD și-a condiționat votul din Parlament de păstrarea veniturilor bugetarilor. AUR a anunțat că nu va vota proiectul, considerând că nu reflectă reforma promisă. Federațiile sindicale din educație au spus că varianta „îmbunătățită" a proiectului legii salarizării este o nouă ofensă adusă personalului din învățământ. Neadoptarea legii în termen de o lună ar duce la pierderea definitivă a aproape 800 de milioane de euro din fonduri europene.

Proiectul a urmat o procedură neobișnuită: după ce a fost inițiat de Guvern și pus în dezbatere publică, nu a fost trimis direct la Parlament, ci a ajuns la o comisie de la Cotroceni condusă de consilierul Dan Bornete. Această comisie este alcătuită din reprezentanți ai partidelor fostei coaliții — PSD, PNL, USR și UDMR — care discută legea în cadrul acestui forum.

Un sociolog citat, Darie Cristea, plasează aceste tensiuni într-un context mai larg: încercările statului de a crea o grilă de salarizare unitară au eșuat în ultimii 15 ani din cauza lipsei de transparență, modificărilor continue și excepțiilor introduse succesiv. El susține că actuala reformă generează noi nemulțumiri fiindcă oferă promisiuni de „echitate și ordine" în locul majorărilor așteptate, iar problema centrală rămâne lipsa cronică de încredere a populației în promisiunile guvernamentale pe termen lung.