Grecia extinde atenționările după lansarea programului care plătește capturarea peștelui-iepure toxic
Citește articolul integral pe Știrile PRO TV (se deschide în filă nouă)
Actualizări
- Primele exemplare au fost observate în apele Greciei în 2005, în apropiere de Rodos și Creta.
- Specia este concentrată mai ales în sudul și estul Mării Egee, dar a fost observată și în Golful Saronic, lângă Atena, și pe coasta vestică a Greciei.
- Prezența sa afectează pescuitul local, cu pagube estimate la circa 5.000 de euro pe an pentru o ambarcațiune.
- Specialiștii spun că specia nu reprezintă, în mod obișnuit, un pericol real pentru turiști sau localnici; riscurile directe sunt rare și excepționale.
- Simpla atingere a unui exemplar eșuat la mal nu este considerată periculoasă; principalul risc pentru oameni este consumul peștelui.
- Sunt semnalate pagube economice importante pentru pescari, inclusiv distrugerea năvoadelor și pierderi anuale de ordinul miilor de euro.
- Schema are un buget de până la 1,5 milioane de euro și a stârnit critici din partea pescarilor din regiunile neincluse.
Grecia aplică un program-pilot prin care pescarii sunt plătiți cu 5,33 euro pentru fiecare kilogram de pește-iepure capturat, în primă fază în sudul Mării Egee și în Creta, unde specia invazivă provoacă pierderi importante. Capturile urmează să fie predate în porturi desemnate, congelate și apoi eliminate prin incinerare, iar costurile logistice sunt acoperite de stat. Programul este prezentat ca o măsură nouă pentru limitarea impactului asupra pescarilor și a ecosistemelor marine, pe fondul extinderii tot mai rapide a speciei în apele grecești.
Peștele-iepure, cunoscut științific drept Lagocephalus sceleratus și numit local „lagokefalos”, a ajuns în Mediterană din regiunea Indo-Pacifică prin Canalul Suez și este semnalat în Grecia din 2005. În prezent, apare în tot mai multe mări grecești, cu o concentrare mai mare în sudul și estul Mării Egee, în special în jurul Cretei și Rodosului, dar și în alte zone. Specialiștii leagă răspândirea lui de încălzirea apelor și de capacitatea speciei de a se adapta și înmulți în regiuni unde înainte era rară.
Impactul economic asupra pescarilor este descris ca fiind sever. Peștele are dinți foarte puternici, rupe plasele, atacă peștii deja prinși și reduce capturile comerciale, obligând echipajele să petreacă mult timp reparând uneltele. În unele cazuri, pagubele anuale pentru o singură ambarcațiune pot ajunge la mii de euro, iar pescarii din alte regiuni ale Greciei au criticat faptul că nu au fost incluși în schema inițială de sprijin.
Riscul principal pentru oameni este legat de consum, nu de simpla prezență a peștelui în apă. Pielea și organele sale conțin o neurotoxină puternică, tetrodotoxina, iar specialiștii avertizează că peștele nu trebuie consumat, cumpărat sau manipulat imprudent. Autoritățile și biologii spun însă că pericolul pentru turiștii care înoată în zone amenajate este redus, iar mușcăturile sunt rare și apar de regulă când exemplarele sunt atinse, hrănite sau capturate. În paralel, au fost emise recomandări de prudență și măsuri de prim ajutor pentru situațiile excepționale în care ar exista un contact direct.