germania-si-franta-se-contrazic-pe-regulile-fabricat-in-europa-negocierile-se-prelungesc

Uniunea Europeană întâmpină dificultăți în aplicarea noii legislații industriale care ar acorda tratament preferențial produselor europene în contractele publice. Comisia a lansat în martie Industrial Accelerator Act pentru a canaliza mai mulți bani publici către companii europene și a susține industria verde, sectoarele mari consumatoare de energie și auto, în competiția cu producătorii din China. La șase luni de la prezentare, cele 27 de state membre nu au găsit o definiție comună a termenului „Fabricat în Europa".

Franța, prin ministrul industriei Sébastien Martin, susține o definiție strict comunitară — doar cele 27 de state membre — și cere ca produsele eligibile pentru sprijin public să fie produse în Europa, indiferent de sursele parțiale ale valorii adăugate. Germania, condusă de Katherina Reiche, apără o abordare mult mai deschisă sub titlul „fabricat cu Europa", propunând includerea țărilor care oferă companiilor europene acces echivalent — țări cu acorduri de liber schimb, de achiziții publice sau membre ale unei uniuni vamale, o listă care ar putea ajunge la aproximativ 80 de state. Totuși, niciun alt stat membru nu s-a alăturat oficial propunerii germane.

Spania a prezentat o cale de compromis sub forma a trei cercuri concentriece: statele UE la centru, țările Spațiului Economic European și partenerii de încredere în al doilea rând, și țările cu acorduri de liber schimb sau participante la acordul OMC privind achizițiile publice în al treilea cerc, inclusiv state producătoare de componente critice pe care Uniunea nu le poate fabrica în cantități suficiente. Ministrul spaniol Jordi Hereu i Boher a apărat conceptul de „autonomie strategică deschisă".

Italia, prin ministrul Adolfo Urso, nu a luat o poziție fermă, dar s-a declarat în favoarea unei preferințe europene deschise „partenerilor strategici". Parlamentul European va discuta raportul pe 28 septembrie, iar eurodeputații vor putea depune amendamente până pe 7 octombrie. Consiliul va relua discuțiile pe 7 octombrie, iar Irlanda, care deține președinția rotativă, intenționează să prezinte o propunere de compromis până la jumătatea lunii și speră la un acord în noiembrie.

În paralel, UE lansează 47 de proiecte pentru materii prime critice — dintre care trei în România, pe cupru, grafit și magneziu — parte a unei strategii mai largi de a extrage 10%, procesa 40% și recicla 25% din consumul anual de materii prime strategice până în 2030.