Germania cere extrădarea din România a suspectului în cazul armelor descoperite lângă Berlin

Germania a deschis discuții cu autoritățile de la București pentru extrădarea unui bărbat aflat în arest în România, suspectat că a amenajat o ascunzătoare cu arme descoperită într-o pădure din landul Brandenburg, în apropiere de Berlin.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat vineri că suspectul ar fi ascuns anul trecut două pistoale și muniție și că ar putea fi implicat și în alte dosare din România, inclusiv în planificarea unor atacuri cu colete-capcană pe teritoriul românesc — un aspect care, spune el, ar putea conta în negocierile privind extrădarea. Dobrindt l-a descris pe bărbatul reținut drept un „agent de rang inferior", sacrificabil, care probabil nu îi cunoștea pe cei care conduceau operațiunea, și a spus că nu a dezvăluit naționalitatea acestuia.

Ministrul a arătat că nivelul de amenințare este ridicat și nu a exclus implicarea unei puteri străine, precizând că în cursul acestui an autoritățile germane au reținut mai multe persoane bănuite că au acționat fără să cunoască întregul lanț de comandă, între care un cetățean kazah. Măsurile care pot fi luate împotriva suspectului urmează să fie stabilite pe parcursul anchetei.

Ascunzătoarea, construită profesionist, a fost identificată încă de la sfârșitul verii trecute, după ce Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a primit indicii concrete și a alertat poliția. În ea au fost găsite două arme de foc încărcate, muniție și, potrivit unor informații, echipamente de comunicații și pachete cu explozibili care ar fi fost destinate atacării infrastructurii feroviare în caz de conflict. Anchetatorii au neutralizat armele și au ținut zona sub supraveghere, sperând că cineva va încerca să recupereze arsenalul; depozitul este considerat acum dezafectat, după ce autorii ar fi observat operațiunea polițienească și după arestarea suspectului din România.

Parchetul Federal german investighează cazul sub suspiciunea pregătirii unui act grav de violență care pune în pericol securitatea statului. Serviciul german pentru protecția Constituției suspectează că în spatele operațiunii s-ar afla servicii de informații ruse, iar armele ar fi fost pregătite pentru persoane care urmau să execute operațiuni „kinetice" — atacuri sau atentate. Printre posibilele ținte s-ar fi aflat directori din industria de apărare, opozanți ruși aflați în exil și susținători ai Ucrainei.

Serviciul german de informații interne nu a comentat public detaliile, iar Ambasada Rusiei nu a oferit un punct de vedere. Autoritățile germane susțin că Rusia și-a intensificat în Germania spionajul, atacurile cibernetice și actele de sabotaj; în august, un tribunal german a condamnat un cetățean ucrainean într-un dosar privind testarea unor rute de transport care ar fi putut fi folosite pentru atacuri cu dispozitive incendiare.

Ministerul Justiției din România nu a comunicat, deocamdată, o poziție privind discuțiile despre o eventuală extrădare.