Germania acuză Rusia de atacul cu dronă de la Leipzig; Moscova amenință cu „lovituri directe"

Germania a atribuit oficial Rusiei tentativa de atac cu dronă încărcată cu explozibili descoperită pe 4 august la aeroportul Leipzig/Halle, lângă un avion cargo ucrainean folosit pentru transportul de muniție. Ministrul de interne Alexander Dobrindt a declarat că anchetele poliției, modul de operare și informațiile serviciilor secrete confirmă responsabilitatea Rusiei, iar ministrul de externe Johann Wadephul a spus că incidentul „se înscrie într-un șablon al operațiunilor hibride ruse în Europa”. Ca răspuns, Berlinul a decis închiderea consulatului rus din Bonn și rezilierea contractului pentru centrul cultural Casa Rusă din Berlin, alături de restricții mai dure de intrare pentru cetățenii ruși.

Potrivit publicației WELT, citată de Gândul, autoritățile germane au identificat doi suspecți: unul de origine rusă cu pașaport leton, intrat în Schengen cu viză turistică italiană eliberată la Minsk, și unul de origine belarusă cu pașaport rusesc și antecedente penale, care ar fi coordonat logistica atacului și ar fi părăsit Germania cu două zile înainte de incident. Urme de ADN găsite la fața locului au fost identificate în bazele de date europene.

Rusia a respins ferm acuzațiile. Vladimir Putin a declarat că acestea sunt legate de scăderea popularității cancelarului Friedrich Merz și de dificultățile economice ale Germaniei, susținând că Berlinul a „plantat dovezi”. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a promis un răspuns la „toate acțiunile antiruse” ale Germaniei, iar Ministerul rus de Externe l-a convocat miercuri pe însărcinatul cu afaceri german la Moscova, Bernd Finke, deși viceministrul Aleksandr Grușko a exclus deocamdată ruperea relațiilor diplomatice. Fostul președinte Dmitri Medvedev a mers mai departe, amenințând cu un „atac direct” asupra fabricilor militare germane și asupra altor obiective din Berlin, calificând conducerea germană drept „neonazistă” și „rusofobă”.

Solidaritatea europeană s-a manifestat rapid: Uniunea Europeană și mai multe state membre (Franța, Țările de Jos, Belgia) și-au convocat propriii ambasadori ruși, iar Kaja Kallas a numit incidentul „un act de terorism de stat”, precizând însă că invocarea articolului 5 din Tratatul NATO nu ar fi justificată dacă nu se dovedește un atac militar propriu-zis. Ursula von der Leyen și Mark Rutte au promis intensificarea presiunii asupra Rusiei. România s-a alăturat gestului: ministra de externe Oana Țoiu a anunțat convocarea ambasadorului rus la București și a transmis că țara „nu va tolera acțiunile hibride rusești”, în contextul unui val mai larg de incidente de securitate în Europa — de la drone deasupra unor baze militare germane, la sabotaje feroviare în Polonia și incidente cu drone lângă proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.