Gândul publică lista cu circa 300 de companii care riscă deconectarea de la curent în caz de criză energetică

Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat joi că situația pe piața de energie din România este sub control și că nu există motive pentru a accesa mecanismele de urgență ale Uniunii Europene sau ajutorul transfrontalier.

Bușoi a exclus categoric introducerea unor restricții pentru sectorul industrial, precizând că disponibilitățile actuale din sistemul energetic asigură necesarul național. Consumul de energie ar putea ajunge seara la aproximativ 7.000 MW din cauza caniculei, iar România poate acoperi importuri de circa 2.000 MW la vârfurile de sarcină fără a pune în pericol securitatea aprovizionării.

Secretarul de stat a explicat că toate capacitățile de producție sunt mobilizate la maximum — gaz, cărbune și fotovoltaic — iar interconectările regionale pot furniza aproximativ 4.000 MW suplimentari. El a menționat că seceta afectează producția nucleară prin scăderea debitului Dunării și reducerea nivelului apei lângă Cernavodă, ceea ce a determinat oprirea Unității 2 de la Cernavodă din motive de siguranță, dar că piața regională oferă energie disponibilă, principalul furnizor fiind Bulgaria. Producția eoliană va fi mai bună în zilele următoare.

Bușoi a precizat că marile consumatoare au primit doar o înștiințare informativă că se află pe o listă de potențiali consumatori care ar putea fi deconectați în caz de urgență. Anexa cu numele acestor consumatori nu a fost publicată inițial, pentru a nu afecta strategiile lor comerciale. El a explicat că, dacă ar fi necesară limitarea consumului, procedura ar începe cu 24 de ore înainte de aplicare. Prețurile energiei pe piața regională sunt similare cu cele din piața zonei de preț unic din România.

Publicația Gândul a obținut Anexa 3, documentul care cuprinde toate companiile vizate de posibile tăieri de curent în cazul adâncirii crizei energetice. Guvernul a întocmit o listă cu aproximativ 300 de companii din metalurgie, construcția de mașini, industria lemnului, a materialelor de construcții, industria chimică, electrotehnică, textilă, agricultură și industria de apărare. Notificările trimise de distribuitorii de energie electrică anunță companiile incluse că ar putea fi deconectate de la alimentarea cu energie dacă situația devine critică.

Conform anexei, oțelăria Silcotub Călărași ar urma să aibă cea mai mare tăiere de energie, de 45 de MW. Uzina de aluminiu Alro Slatina este a doua pe listă pentru tăieri, cu o economie estimată de 39 de MW din consumul acesteia. Donalam SRL din Târgoviște va pierde 23 MW de energie la nevoie, potrivit listei. Scenariul elaborat de Guvern împreună cu Sistemul Electroenergetic Național ar urma să ducă la o economie de 673 MW prin tăierea curentului de la toate companiile din listă.

Publicarea listei a iscat o dispută miercuri după ce fostul ministru Bogdan Ivan a publicat-o pe o rețea socială și a criticat-o pe Ilie Bolojan pentru notificările de reducere a consumului de energie trimise fabricilor. Ministerul Energiei a transmis că documentul la care face referire Bogdan Ivan este, de fapt, un normativ prin care companiile sunt informate despre eventuale limitări.