Eurodeputații Dan Barna și Siegfried Mureșan cer UE bani și acțiune urgentă pentru securitatea Mării Negre

Eurodeputați români și bulgari au cerut marți, 20 octombrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ca centrul de securitate maritimă de la Marea Neagră să fie pus în funcțiune mai repede. Centrul urmează să fie gestionat în comun de România și Bulgaria. Parlamentarii au cerut și bani pentru despăgubirea celor afectați de atacurile asupra navelor comerciale. Dezbaterea a avut loc după o serie de atacuri cu drone asupra navelor din largul coastelor celor două țări. O rezoluție pe această temă urmează să fie votată joi, 22 octombrie.

Dan Barna (USR), vicepreședinte al grupului Renew Europe și unul dintre inițiatorii rezoluției, a cerut UE și NATO să acționeze de urgență. El a spus că navele civile sunt atacate de drone aproape de apele teritoriale ale României și Bulgariei, uneori chiar pe teritoriul românesc. Barna a declarat că „vremea cuvintelor a trecut”. I-a cerut Comisiei Europene să elibereze fondurile, iar statelor aliate să protejeze transportul maritim. Le-a mulțumit grupurilor politice care au susținut adoptarea rapidă a rezoluției și i-a felicitat pe piloții români și spanioli care doboară drone rusești.

Siegfried Mureșan (PNL), vicepreședinte al Grupului PPE și raportor al Parlamentului European pentru bugetul multianual 2028-2034, a cerut trei măsuri: punerea imediată în funcțiune a centrului, direcționarea fondurilor SAFE neutilizate către România și Bulgaria și bani dedicați securității Mării Negre în viitorul buget multianual. Potrivit lui Mureșan, anul acesta peste 30 de drone ar fi încălcat spațiul aerian al României, iar peste 40 de nave comerciale ar fi fost atacate în regiune, cu marinari uciși și mulți alții dați dispăruți. „Marea Neagră este granița Europei. Trebuie să o apărăm împreună”, a spus el. SAFE este un instrument european de împrumuturi pentru apărare, în valoare de 150 de miliarde de euro, din care României i-au fost alocate 16,68 miliarde.

Vicepreședintele PE Victor Negrescu (PSD) a cerut și el finanțarea și punerea urgentă în funcțiune a centrului, plus bani pentru comunitățile afectate. Eurodeputata bulgară Elena Ionceva (ECR) a propus un fond special care să acopere pierderile provocate de blocarea Mării Negre.

Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a numit cele șase atacuri cu drone suspectate a fi rusești, comise în zece zile, „o escaladare periculoasă și inacceptabilă”. Ea acuză Rusia că folosește deliberat hrana drept armă și că încearcă să blocheze exporturile ucrainene. Ucraina ar pierde astfel circa 60 de milioane de euro pe zi. Kallas a avertizat că sistemul alimentar mondial se confruntă cu o „furtună perfectă” și că Rusia amenință și „culoarele de solidaritate” terestre. Ea a mai spus că un protocol de urgență propus ar aduce consultări politice rapide și o coordonare mai bună în crizele hibride majore, inclusiv cu NATO. Pe 13 octombrie, nava Azov Concord s-a scufundat după un atac cu drone la 18 mile marine de coasta Bulgariei, iar 11 membri ai echipajului au fost dați dispăruți.