Eurodeputați români și bulgari cer în PE bani și operaționalizarea urgentă a hubului de securitate de la Marea Neagră

Mai mulți eurodeputați români și bulgari au cerut marți, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, să fie grăbită operaționalizarea hubului de securitate de la Marea Neagră, pe care România și Bulgaria îl vor gestiona împreună. Ei au cerut și fonduri pentru despăgubirea celor afectați de atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră.

Dan Barna, eurodeputat USR și vicepreședinte al grupului Renew Europe, este unul dintre inițiatorii rezoluției pe această temă, care va fi votată joi, 22 octombrie. Barna a cerut UE și NATO să „acționeze de urgență” și a spus că „vremea cuvintelor a trecut”. Potrivit lui, vasele civile sunt atacate de drone aproape de apele teritoriale ale României și Bulgariei, sau chiar pe teritoriul românesc. Barna a cerut Comisiei Europene să elibereze fondurile, iar statelor aliate să protejeze transportul maritim. I-a felicitat și pe piloții români și spanioli care doboară drone rusești.

Siegfried Mureșan (PNL), vicepreședinte al Grupului PPE și raportor pentru bugetul multianual 2028-2034, a propus trei măsuri: operaționalizarea imediată a Centrului pentru Securitate Maritimă de la Marea Neagră, punerea fondurilor SAFE neutilizate la dispoziția României și Bulgariei și bani dedicați securității Mării Negre în viitorul buget multianual. Mureșan susține că, doar anul acesta, peste 30 de drone au încălcat spațiul aerian al României și peste 40 de nave comerciale au fost atacate în regiune. „Marea Neagră este granița Europei. Trebuie să o apărăm împreună”, a spus el. Eurodeputata bulgară Elena Ionceva (ECR) a cerut un fond special pentru pierderile provocate de blocarea Mării Negre, iar vicepreședintele PE Victor Negrescu (PSD) a cerut finanțarea urgentă a hubului și fonduri pentru comunitățile afectate.

Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a numit „o escaladare periculoasă și inacceptabilă” cele șase atacuri cu drone, suspectate a fi rusești, comise în zece zile asupra unor nave civile de lângă coastele României și Bulgariei. Kallas a acuzat Rusia că folosește deliberat hrana drept armă și că vrea să blocheze exporturile ucrainene. Ucraina ar pierde astfel circa 60 de milioane de euro pe zi. Potrivit lui Kallas, Rusia amenință și culoarele de solidaritate terestre, iar un protocol de urgență propus ar aduce consultări politice rapide în crizele hibride majore, inclusiv cu NATO.

Pe 13 octombrie, nava Azov Concord s-a scufundat după atacuri cu drone la 18 mile marine de coasta Bulgariei. Cinci membri ai echipajului au fost salvați, iar 11 sunt dați dispăruți. România a primit prin programul SAFE, de 150 de miliarde de euro, 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă din UE.