Podul de Sud a fost închis, iar linia verde de metrou e oprită parțial. Rusia a lansat 280 de drone și rachete balistice. Moscova spune că a lovit fabrici de drone, iar Zelenski afirmă că în zonele lovite nu era nicio instalație militară.
Tot la Kiev, miniștrii Apărării din Moldova și Ucraina au semnat un acord de cooperare tehnico-militară. Chișinăul vrea să preia tacticile anti-dronă ucrainene, după cinci încălcări ale spațiului aerian într-o singură zi.
Președintele ucrainean avertizează că oferta lui Putin ar putea fi o „manevră politică” și cere ca sancțiunile să rămână în vigoare înaintea unei reuniuni cu Rusia. Moscova a anunțat că negocierile din noiembrie ar urma să aibă loc la Abu Dhabi.
Prelungirea cu 90 de zile, cerută luni de președintele Volodimir Zelenski, a strâns 293 de voturi pentru legea marțială și 281 pentru mobilizare. Legile au fost trimise președintelui spre semnare. Ambele măsuri ar fi expirat la 31 octombrie.
Aliații Kievului au plătit deja rachetele, iar Zelenski și-a trimis echipa să ridice din nou problema în discuțiile cu americanii. Oficialii ucraineni descriu întârzierea drept o nouă formă de presiune politică din partea Washingtonului.
Kievul acceptă discuții tehnice, dar Zelenski spune că teritoriile se pot negocia doar într-o întâlnire cu Putin. Garanțiile de securitate, mărimea armatei și alegerea alianțelor „nu sunt negociabile”, a adăugat președintele ucrainean.
Fostul președinte rus, acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate, l-a numit pe liderul ucrainean „fiu de câine” și spune că Trump ar trebui doar să le ceară ministrului Apărării și directorului CIA să rezolve „această neplăcută problemă”.
Ministrul Apărării, Ievheni Hmara, spune că s-au înregistrat conexiuni stabile chiar și la peste 400 km/h. Zelenski i-a mulțumit lui Trump, după ce cu o zi înainte spusese că viteza nu fusese restabilită.
Sistemul ar folosi tehnologie europeană și ar rămâne în proprietatea Ucrainei. Kievul încă pierde semnalul pe Starshield, deși Trump a spus că Musk a restabilit accesul. Nu se știe câți sateliți vor fi lansați și când ar funcționa rețeaua.
Schimbul de vineri a fost de câte 270 de persoane din fiecare parte. Cei mai mulți ucraineni eliberați erau captivi din 2022, iar printre ei sunt nouă civili și cinci oameni considerați uciși la Olenivka.
Nokia și ICEYE au semnat cu Ministerul Apărării de la Kiev o scrisoare de intenție pentru o rețea ucraineană proprie de sateliți de comunicații, o alternativă la Starlink, care a avut întreruperi. Finlanda trimite și locomotive și echipamente energetice.
Casa Albă confirmă că și Kievul a acceptat o întâlnire tehnică trilaterală, însă Kremlinul spune că unele propuneri aduse de Steve Witkoff au „puțină valoare practică”. Între timp, atacurile cu rachete și drone continuă de ambele părți.
Președintele ucrainean îi cere lui Trump să folosească sancțiunile votate de Congres. În același podcast, Zelenski spune că Joe Biden a greșit când a refuzat să impună Rusiei sancțiuni preventive înaintea invaziei.
Autoritățile ucrainene raportează răniți și pagube în șase districte ale capitalei. Atacul a venit după ce emisarul Steve Witkoff s-a întâlnit cu Putin, iar Kremlinul a propus reluarea negocierilor în trei în jurul datei de 10 noiembrie.
Emisarul Steve Witkoff a discutat aproape trei ore cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg. Kremlinul spune că propunerile de pace de la Oslo „nu conțin mare lucru”, iar Rusia l-a eliberat pe americanul Stephen Hubbard.
Zelenski i-a mulțumit lui Rubio fără să-l pomenească pe Trump, apoi s-a întâlnit la Oslo cu trimisul american Steve Witkoff, unde a evitat critica directă. ONU arată că victimele civile ale atacurilor rusești au crescut luna trecută cu 85%.
Potrivit The Atlantic, o întâlnire Trump–Putin–Xi în China, în noiembrie, ar putea pregăti acordul. Kievul se teme că va fi exclus de la decizii, iar Zelenski insistă că Ucraina nu va ceda teritorii.
Discuțiile ar urma să înceapă în jurul datei de 10 noiembrie și să se concentreze pe garanțiile de securitate de după război. Kremlinul spune însă că propunerile Kievului și ale europenilor, aduse de Witkoff de la Oslo, „nu conțin mare lucru”.
Liderul ucrainean numește armistițiul „minimul” cerut Rusiei, după care ar cere garanții de securitate de la Trump și europeni. Declarația vine în ziua în care emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit cu Putin la Sankt Petersburg.
Trump a spus săptămâna aceasta că „Rusia s-a comportat bine” în Ucraina, iar Kaja Kallas acuză negociatorii americani că împing Kievul de aproape doi ani spre capitulare. Între timp, Witkoff a trecut pe la Oslo și merge la Sankt Petersburg.
Steve Witkoff duce miercuri propunerile americano-europene la Putin, la Sankt Petersburg, inclusiv ideea unui summit Trump–Putin–Zelenski. Zelenski spune că SUA au reluat avertizările despre rachetele balistice rusești.
În două săptămâni, Trump a semnat cu Putin un acord privind motorina și a relaxat sancțiunile. Zelenski vorbește despre presiuni ca Ucraina să capituleze, iar Putin a fost invitat la summitul G20 din Florida.
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a confirmat vizita, anunțată de TASS, după întâlnirea de marți de la Oslo a emisarului cu Volodimir Zelenski și Alexander Stubb. Un oficial american spune că Witkoff se va vedea cu Putin.
Trump spusese luni că ar discuta războiul cu Putin și Xi chiar fără Kiev, iar Rubio apără ideea în numele controlului armelor nucleare. Beijingul spune că nu știe nimic de summit, iar Witkoff pleacă miercuri în Rusia cu propunerile discutate la Oslo.
După convorbirea cu Putin, Washingtonul a relaxat sancțiunile pe motorina rusească și a amânat livrările de interceptoare către Kiev. Experții avertizează că Moscova ar cere întregul Donbas și limitarea armatei ucrainene.
Secretarul de stat american admite totuși că un lot de interceptoare cumpărat pentru Kiev s-ar putea să nu fi fost livrat, fiindcă SUA își păstrează rachete pentru bazele proprii. Rubio a vorbit 45 de minute la telefon cu Volodimir Zelenski.
Reuniunea de la Oslo, cerută de Kiev, îi aduce la masă pe liderii Norvegiei și Finlandei și pe europeni. Witkoff vrea să meargă apoi la Putin, iar Zelenski cere Washingtonului interceptoare Patriot și restabilirea Starlink.
Pe toată perioada sondajului, 54% dintre ucraineni au încredere în președinte, la fel ca în august. Directorul KIIS spune că efectul de „raliere în jurul drapelului” ar putea fi temporar și că fără acordul privind motorina încrederea ar fi coborât sub 50%.
Potrivit The Washington Post, Pete Hegseth a lăsat în suspans cererile aliaților de a trimite interceptoare Kievului. Zelenski le-a spus senatorilor americani că s-ar fi decis încetinirea sprijinului, iar Trump spune că liderul ucrainean nu știe despre ce vorbește.
Decretul semnat vineri oprește Legea Graham cu două zile înainte de intrarea ei în vigoare, după ce Washingtonul ridicase restricțiile pentru motorina rusească. Zelenski avertizează că Ucraina nu poate rezista fără sprijin american.