Cele mai mari nereguli apar în anii electorali 2024 și 2025: plafoane depășite la donații și împrumuturi, donații fără acte autentice și subvenții cheltuite ilegal. Rezultatele controalelor pe 2025 vor fi prezentate la sfârșitul lui noiembrie.
Șeful AEP le-a spus celor care cer reluarea turului doi să se pregătească pentru alegerile din 2028–2030. Adrian Țuțuianu recunoaște că anularea scrutinului a afectat încrederea cetățenilor în sistemul electoral.
Președintele AEP spune că din cele 276 de partide înregistrate funcționează doar 15-20, iar unele au fost înființate de 2-3 rude. El respinge acuzațiile USR și PNL și susține că înregistrarea ar rămâne sub controlul Curții de Apel București.
În cadrul întrevederii, șeful AEP a clarificat atribuțiile instituției în ceea ce privește situațiile de incompatibilitate și conflict de interese ale aleșilor locali și a prezentat efectele aplicării Legii nr. 180/2026. Unul dintre subiectele importante a fost încetarea mandatelor unor primari,…
AUR a primit a doua sumă ca mărime, aproape 3,5 milioane de lei, urmat de PNL, cu circa 3,2 milioane. USR, S.O.S. România și POT au primit fiecare peste un milion de lei, iar Forța Dreptei a primit doar 78.909 lei.
Șeful AEP spune că nu a fost niciodată cercetat pentru fraudă electorală și că o alianță PNL-USR nu e o preocupare a instituției. Proiectul ar muta la AEP înregistrarea partidelor, iar deciziile ar putea fi contestate la Curtea de Apel București.
Muraru susține că proiectul ar muta înregistrarea alianțelor de la Tribunalul București la AEP, care ar putea respinge statutele partidelor și dispune dizolvarea lor. Dimitriu amenință cu plângere penală pentru delapidare, iar cele două partide se retrag din consultări.
Rezultatul votului consultativ despre cariera de magneziu propusă de Mineral Proiect Invest nu fusese anunțat. Pentru validare, voturile valabile trebuie să reprezinte cel puțin 25% din cei 4.431 de alegători înscriși.
AEP răspunde că reforma nu poate fi „blocată procedural” și le cere reprezentanților PNL din comisiile juridice să contribuie la adoptarea proiectului de reorganizare. PNL pregătește un proiect propriu, iar deputatul Alexandru Muraru acuză o ofensivă împotriva unei alianțe PNL-USR.
Șeful AEP invocă Legea 208/2015, potrivit căreia instituția elaborează proiecte de acte normative, și spune că decizia finală aparține Parlamentului. Adrian Țuțuianu întreabă și dacă acuzațiile deputatului Alexandru Dimitriu reprezintă poziția oficială a USR.
Alexandru Dimitriu susține că proiectul ar ajunge în Parlament prin Guvern, pentru ca PSD să se poată delimita de el, procedeu pe care îl numește „spălătorie de lege”. Deputatul invocă delapidarea și anunță că va continua lupta în Parlament.
Comisiile juridice au amânat cu o săptămână dezbaterea regulamentului AEP, care reduce posturile de la 575 la 395. Sindicatul cere respingerea proiectului, iar parlamentari USR și PNL contestă unele atribuții noi ale instituției.
ANAF spune că aplică aceleași proceduri tuturor datornicilor, inclusiv partidelor, și că PNL ar avea 15 zile de la somație să plătească. Ilie Bolojan promite că banii vor fi achitați și dă vina pe conducerea partidului din 2024.
Alte șase sau șapte localități ar putea urma, după ce instanțele judecă contestațiile primarilor demiși pentru incompatibilitate. Adrian Țuțuianu, președintele AEP, propune ca alegerile parțiale să se țină o dată pe an, în martie-aprilie.